Din 1950, în fiecare an, la 7 aprilie, este celebrată Ziua Mondială a Sănătății (WORLD HEALTH DAY), în amintirea creării Organizației Mondiale a Sănătății, eveniment care a avut loc în anul 1948, la aceeași dată.
Cu acest prilej, Institutul Naţional de Statistică a transmis redacției INFO ANUNȚ, spre publicare, o serie de informaţii privind sănătatea locuitorilor României, pe baza celor mai recente date disponibile în lucrările “Condițiile de viață ale populației din România”, „Starea de sănătate a populației din România”.
Aspecte privind calitatea vieții pentru persoanele în vârstă de cel puțin 16 ani
La nivelul anului 2020, 73,0% din populația de 16 ani și peste consideră că deține o stare de sănătate bună sau foarte bună, 19,7% este de părere că starea de sănătate este satisfăcătoare, iar 7,3% crede că prezintă o stare de sănătate rea sau foarte rea.
Structura pe grupe de vârstă și medii de rezidență a persoanelor care declară o stare de sănătate precară evidențiază faptul că, procentual, există mai multe persoane de 50-64 ani în mediul urban, decât în mediul rural, care declară o asemenea stare de sănătate (diferență de 9,1 puncte procentuale). Însă în rândul populației de 65 ani și peste, situația se inversează, procentul acestora este mai crescut în mediul rural cu 7,0 puncte procentuale.
Persoanele de 16 ani și peste care suferă de o boală cronică sau de invaliditate sunt în proporție de 19,7%, femeile fiind majoritare în această categorie (60,1%). Circa jumătate dintre persoanle de 16 ani și peste se confruntă cu suferință cronică sau probleme de sănătate atât în mediul rural cât și în cel urban (50,6% respectiv 49,4%). Cele mai afectate de o boală cronică sau de invaliditate sunt persoanele vârstnice de 65 și peste (63,5%), urmate de cele cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 ani (26,5%).
Mai mult de un sfert din persoanele de 16 ani și peste (25,9%) declară că activitatea lor zilnică a fost limitată de o problemă de sănătate pe o perioadă de cel puțin 6 luni. Persoanele din mediul rural declară că se confruntă cu astfel de probleme într-o proporție mai mare decât cele din urban (28,2% față de 23,8%).
Dacă la persoanele sub 34 ani, ponderea celor care se confruntă cu probleme de sănătate care le afectează activitatea zilnică este scăzută (5,5%), odată cu înaintarea în vârstă constatăm că ponderea acestora crește de la 29,6% la grupa de 50-64 ani până la 74,1% în cazul persoanelor de 75 de ani și peste.
Proporția femeilor care au apreciat că sănătatea le-a afectat activitatea cotidiană este mai ridicată decât cea înregistrată la bărbați (30,0% față de 21,6%).
În anul 2020, din totalul persoanelor de 16 ani și peste, o pondere de 17,6% a fost reprezentată de cei care nu au avut nevoie să consulte un medic specialist în ultimele 12 luni, 75,8% au putut să fie consultați, iar 6,6% nu au reușit acest lucru, deși ar fi avut nevoie.
Dintre persoanele care nu au putut efectua un consult din diferite motive, se remarcă o pondere mai mare în rândul femeilor față de a bărbaților (62,9% față de 37,1%), iar dintre persoanele care au reușit să consulte medicul specialist, femeile au o pondere aproape egală cu a bărbaților (51,1% față de 48,9%).
Pe grupe de vârstă persoanele de 65 de ani ṣi peste deţin procentul cel mai ridicat al celor care nu au putut să ajungă la consultul medicului specialist (circa 1 din 6), dar ponderea cea mai mare a celor care nu au avut nevoie de consult se observă printre cei ce provin din grupa de vârstă a tinerilor de 16-34 ani (aproape un sfert dintre ei).
Consultul la medicul stomatolog
Din totalul persoanelor de 16 ani și peste, în 2020, o pondere de 16,7% a fost reprezentată de cei care nu au avut nevoie să consulte un medic stomatolog în ultimele 12 luni, 77,0% au putut să fie consultați, iar 6,3% nu au reușit acest lucru, deși ar fi avut nevoie.
O pondere mai ridicată a femeilor, decât a bărbaților, se întâlnește în rândul persoanelor care nu au putut ajunge la cabinetul stomatologic (54,4% față de 45,6%).
Consultul la medicul de familie
Copiii în vârstă de 0-14 ani s-au adresat medicului de familie în cea mai mare parte din cauza simptomelor, când nu s-au simțit bine (43,0), tinerii și populația cu vârsta între 15 și 54 ani au pus accentul pe control, în lipsa unei boli sau probleme de sănătate, ponderea diferind de la o grupă de vîrstă la alta (cu ponderi de 40,9% la tinerii de 155-24 ani, de 45,8% la persoanele de 25-34 ani, de 43,9% la persoanele de 35-44 ani și 35,1% în cazul populației de 45-54 ani).
De la vîrsta de 55 ani personele se prezintă la medicul de familie, în special, pentru eliberarea unei rețete (42,5% dintre persoanele de 55-64 ani, 51,9% în cazul persoanelor de 65-74 ani și 52,5% dintre persoanele de 75 ani și peste) și pentru consultul pentru o boală sau problemă de sănătate cronică deja diagnosticată (22,4% dintre persoanele de 55-64 ani, 25,7% în cazul persoanelor de 65-74 ani și 31,7% dintre persoanele de 75 ani și peste).
Îngrijire preventivă – analize și examene medicale
Din populația rezidentă de 6 ani și peste, 44,3% a apelat la un cadru medical pentru a-și măsura tensiunea arterială, iar 36,7% și-a efectuat analize pentru măsurarea glicemiei. Ponderea persoanelor de sex feminin care și-au măsurat tensiunea arterială (48,6%) este superioară celei a populației masculine (39,7%), aceeași situație constatându-se și în cazul analizelor pentru glicemie (40,2% dintre persoanele de sex feminin, față de 32,9% dintre persoanele de sex masculin).
Analiza pentru măsurarea colesterolului a fost efectuată de 37,8% din populația rezidentă de 15 ani și peste, 33,8% din populația masculină și 41,5% din populația feminină.
Din populația rezidentă de un an și peste, 60,2% nu a efectuat niciodată un vaccin antigripal, iar din rândul populației rezidente de 6 ani și peste 12,5% nu și-a măsurat niciodată tensiunea arterială și 15,1% nu și-a măsurat niciodată glicemia. Dintre persoanele de 15 ani și peste 11,2% nu și-au măsurat niciodată nivelul colesterolului. Persoanele de sex masculin și persoanele din mediul rural au apelat cel mai rar la efectuarea unor astfel de analize si examene medicale.
Consumul de medicamente
Utilizarea medicamentelor prescrise este mai redusă în rândul populației tinere cu vârsta sub 45 de ani, ponderea consumatorilor înregistrând oscilații pe grupe de vârstă. În acest segnment al populației care utilizează medicamente prescrise, cea mai mare pondere o înregistrează persoanele din grupa de vârstă 35-44 ani care au utilizat medicamente prescrise în proporție de 6,2%. La grupa de vârstă 45-54 ani ponderea populației care a utilizat medicamente prescrise este de 11,5%, apoi ponderile cresc odată cu vârsta, ajungând la 57,4% la populația în vârstă 65-74 ani și la 72,1% la cea de 75 de ani și peste.
Persoanele tinere, de 15-24 ani, au utilizat medicamente prescrise pentru dureri de cap sau migrene (35,1%) cele de 25- 34 ani au utilizat medicamente prescrise în principal pentru dureri de cap (25,9%) și dureri lombare și ale zonei cervicale (15,9%). Începând cu grupa de vârstă de 35-44 ani persoanele au luat medicamente pentru durerile de cap sau migrene (23,6%), dureri lombare și ale zonei cervicale (23,8%), dar și pentru hipertensiune (14,6%). Tensiunea arterială ridicată este principala cauză pentru care populația a consumat medicamente prescrise începând cu vârsta de 45 ani (39,9% dintre persoanele de 45-54 ani, 59,1% dintre persoanele de 55-64 ani, 59/65 ani în cazul persoanelor din grupa de vârstă 65-74 ani și 69,3% dintre persoanele de 75 ani și peste). Pe lângă durerile de cap sau migrene și dureri lombare și ale zonei cervicale menționate și de populația de 45 ani și peste, diabetul zaharat apare cu valori semnificative începând cu grupa de vîrstă 35-44 ani (10,0 dintre persoane), iar ponderea crește ajungînd la 18,4% dintre persoanele de 75 ani și peste. De asemenea, bolile articulațiilor (artroza sau artrita) la vârste mai înaintate (16,9% dintre persoanele de 65-74 ani și 24,9% dintre persoanele de 75 ani și peste).
Cea mai mare parte a populației care a recurs la medicamente neprescrise a utilizat aceste medicamente pentru dureri de cap sau migrene (36,8%0, răceală sau gripă sau dureri de gât (32,2%), dar a utilizat și vitamine, minerale etc, pentru fortificarea organismului (30,4%). Dintre copiii de 0-14 ani care au utilizat medicamente neprescrise 57,7% le-au utilizat pentru răceală, gripă sau dureri de gât, iar 46,4% au utilizat vitamine, minerale pentru creșterea imunității și forticarea organismului.
Speranța de viață sănătoasă
În condițiile celor prezentate mai sus, speranța de viață sănătoasă la naștere, indicatorul statistic care introduce conceptul de calitate a vieții, prin focalizarea asupra acelor ani de care se pot bucura oamenii fără a avea limitări datorate unei boli sau dizabilități a fost, pentru femei, de 60,6 ani (în anul 2019), faţă de 61,9 ani (în anul 2009), iar pentru bărbaţi de 59,9 ani (în anul 2019), faţă de 59,6 ani (în anul 2009). La nivelul UE, în anul 2019, ecartul dintre femei şi bărbaţi pentru speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 0,7 ani, în favoarea populaţiei feminine, pentru care speranţa de viaţă sănătoasă la naştere este de 60,6 ani.
Conform datelor publicate de Eurostat. Ultimul an pentru care sunt disponibile datele pe site-ul Eurostat
Sursa: Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat/data/database.
Text: Institutul Naţional de Statistică din România
Foto: Pixabay
