Chișinău, R. Moldova – 85 de femei din diverse comunități etnice au lansat astăzi, 14 noiembrie, la Chișinău, în cadrul conferinței naționale „Participarea în procesele decizionale a tinerilor și femeilor din grupurile etnice”, un Apel prin care propun Guvernului R. Moldova soluții de asigurare a participării și reprezentării femeilor în procesele politice și decizionale.
Mai exact, în urma unor consultări publice regionale în orașele Anenii Noi, Ștefan Vodă și Bălți din octombrie curent, 128 femei de diferite etnii, vârste și profesii au constatat că inegalitățile și inechitățile de gen rămân și astăzi o problemă majoră. „Femeile au, de regulă, venituri mai mici, oportunități limitate de dezvoltare personală și profesională și sunt implicate mult mai puțin decât bărbații în procesele de luare a deciziilor”, se constată în apel.
Dafina Gercheva, coordonatoare rezidentă a ONU și reprezentantă permanentă PNUD în Republica Moldova a declarat: „În ultimii ani, s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește consolidarea capacității femeilor și tinerilor din diferite grupuri etnice și minoritare pentru a se implica în politicile naționale și de a construi o societate echitabilă. Cu toate acestea, mai sunt încă multe de făcut. Iar Organizația Națiunilor Unite în Moldova este pregătită să colaboreze cu guvernul, cu organizațiile de femei și cu alte părți interesate din domeniul promovării și protejarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor femeilor și tinerilor, și construirea unei societății fără frică și discriminare”.
Ulziisuren Jamsran, reprezentanta UN Women Moldova: „Evenimentul de astăzi este unul culminat, care oferă cuvântul pentru fiecare dintre cei prezenți, pentru multe femei și tineri din localitățile, comunitățile, regiunile de unde veniți. Unul din cel mai important lucru pe care l-am auzit în timpul evenimentelor regionale a fost legat nu numai de exprimarea doar a ceea de ce aveți nevoie, dar și ce sunteți gata să faceți, cum femeile s-ar putea implica activ în procesele politice și dezvoltarea țării”.
Așadar, s-a constatat că pentru implicarea mai activă a femeilor este necesară modificarea legislației privind facilitarea deschiderii grupelor de creșă în instituțiile de învățământ existente sau în alte spații disponibile din bugetul public. „O altă necesitate este dezvoltarea programelor de instruire în domeniul antreprenoriatului, crearea unei rețele de informare despre oportunitățile de finanțare a afacerilor lansate de femei, în special în mediul rural. Mai mult, este nevoie de promovarea alfabetizării digitale și a participării femeilor și fetelor la educația și formarea în sectorul tehnologiilor informaționale (IT)”, a precizat Liliana Palihovici, facilitatoarea consultărilor publice regionale.
Alin Gvidiani, șef adjunct al Biroului politici de reintegrare: „Biroului nostru îi revine anumite domenii conexe legate de problemele discutate astăzi și acest rol a fost determinat în crearea unui grup de lucru, care a elaborat un plan de acțiuni cu privire la rolul femei, păcii și securității. Ca să fie realizată această sarcină, împreună cu partenerii externi, am reușit să probăm acest plan. Astfel au fost delimitate 34 de măsuri concrete, iar 11 dintre acestea au fost planificate pentru 2018. În cadrul acestui program au fost delimitate problemele cu care se confruntă femeile, iar unul din exemplele concrete a fost sporirea reprezentării femeii prin reducerea discriminării”.
De asemenea, o problemă majoră despre care s-a discutat în cadrul consultărilor a fost participarea minimă a femeilor în procesele decizionale. Una dintre soluțiile propuse este inițierea unor programe comune dintre autoritățile publice și societatea civilă, concomitent cu ajustarea cadrului normativ pentru asigurarea respectării legislației naționale privind reprezentarea femeilor în procesele decizionale.
Erwan Pouchous, coordonator superior pe probleme politice, Departamentul Afacerilor Politice al ONU: „Departamentul nostru oferă sprijin pentru facilitarea participării femeilor, reprezentante a diferite minorități, astfel ca acestea să se implice mai activ în procesele decizionale. Aceste lucruri au fost puse drept prioritare pe agenda ONU și au fost promovate de conducerea ONU. În cazul R. Moldova, reprezentativitatea femeilor este destul de precară. În 2015, Moldova se afla pe locul 64 în lume la capitolul reprezentativității femeilor în Parlament. Astfel, sperăm că organizarea unor asemenea evenimente va duce spre o mai bună implicare a femeilor în procesele politice și civice din țară. Căci participarea femeilor, tinerilor, reprezentanți ai minorităților, nu reprezintă doar un drept, ci un avantaj sporit pentru țară”.
La evenimentele din nordul, centrul și sudul țării a fost abordat și subiectul discriminării și violenței asupra femeilor. Participantele au susținut necesitatea elaborării unui set de instrumente ce ar elimina discriminarea în procesul de angajare și/sau eliberare din funcție a tinerelor și a femeilor cu vârstă înaintată, dezvoltarea instrumentelor legislative și administrative pentru eliminarea discrepanțelor salariale pentru același volum de muncă prestat de femei și bărbați, precum și creșterea salariilor pe domenii sociale, preponderent ocupate de femei, cum sunt învățământul, sănătatea, serviciile sociale.
Consultările publice regionale au reunit femei, inclusiv reprezentante a diverse comunități etnice, care au propus soluții de asigurare a participării și reprezentării femeilor în procesele politice și decizionale și pentru atingerea unui nivel mai înalt de coeziune socială în țară.
Evenimentele consultative, dar și conferința națională sunt implementate de UN Women Moldova, în parteneriat cu Institutul pentru Inițiative Strategice, și sunt finanțate de Departamentul Afacerilor Politice al ONU.
Foto: UN Women Moldova
