Universitatea Politehnica din București este cea mai prestigioasă școală de ingineri din România.

Campusul Universității Politehnica din București (UPB) este într-o forfotă continuă. Printre cei care se îndreaptă către sălile de curs este și Ghenadie Caraman, un tânăr venit tocmai de peste Prut pentru a-și face studiile la București. Este plecat de șase ani din Chișinău, orașul în care s-a născut.

Și de șase ani locuiește în București, în orașul care l-a adoptat și l-a ajutat să se formeze. A făcut liceul aici, la Colegiul Național „Ion Neculce”, iar după examenul de Bacalaureat a fost admis la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul UPB.

„Am venit la București pentru că trebuia să încep să mă maturizez”

Ghenadie Caraman avea 16 ani atunci când a venit în România.

Majoritatea oamenilor pe care i-am întrebat de ce au plecat din Republica Moldova, la studii în alte țări, mi-au spus că au preferat să obțină o diplomă recunoscută în tot spațiul european, să aibă mai multe oportunități. Sunt complet de acord cu ei: în București sunt mult mai multe oportunități comparativ cu Chișinăul. În cazul meu însă, principalul motiv pentru care am ales să plec a fost acela că simțeam sufocarea acelui oraș. Mi-am dat seama că în Chișinău nu am unde crește, nu am cum să cunosc tot ce e nou în această lume. Am venit la București pentru că trebuia să încep să mă maturizez”, povestește Ghenadie.

Iar orașul care l-a adoptat chiar l-a făcut să se maturizeze.

Și acum își aduce aminte primul impact pe care l-a avut Bucureștiul asupra lui. „Sincer să fiu, primele mele impresii despre București nu au fost dintre cele mai bune. Prima dată am ajuns într-o zonă care mie mi s-a părut dubioasă. Mai mult, mergând prin oraș am sesizat că aici foarte mulți oameni fumează. Mai ales doamnele. Acum șase ani, la Chișinău, nu prea vedeai femei fumând”, își amintește tânărul.

Între timp a descoperit adevăratul București și astăzi are mai multe locuri din oraș pe care le preferă atunci când vrea să se relaxeze. „Sunt omul care alege o ieșire în parc, seara, în locul unui party, într-un club. Bucureștiul are multe parcuri, cele mai multe seamănă între ele, dar sunt și unele mai deosebite. De exemplu, Parcul Tineretului, care are o zonă anume: „Orășelul Copiilor”. Parcul este foarte mare și dacă mergi în „Orășelul Copiilor”, te întorci în copilărie. Din câte am înțeles, acesta este parcul cu cea mai mare întindere din București. Un alt parc foarte cunoscut de bucureșteni este Parcul Regele Mihai I, pe care toți îl numesc Herăstrău. Este parcul unde vezi foarte multă lume care face sport, chiar și mulți oameni mai în vârstă. Pe mine mă bucură să văd lumea făcând mișcare”, mai spune Ghenadie.

Atunci când iese în oraș cu prietenii, alege locurile mai retrase, în care simte confort sufletesc.

Ador diversitatea cafenelelor, diversitatea mâncărurilor, diversitatea oamenilor din București, dar Bucureștiul este un oraș foarte aglomerat. Cu mulți oameni, mașini, clădiri și parcă nu-i mai ajunge verdeața și frumusețea naturală”, punctează tânărul student.

Își împarte timpul între învățătură și sport

Astăzi Ghenadie își împarte timpul între învățătură și sport. De fapt, spune că de mic a fost educat în acest spirit. Fiind pasionat de matematică, el a decis să aleagă o facultate care să-i satisfacă pasiunea pentru științele exacte. Și așa a optat pentru Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității Politehnica din București.

Îmi mărturisește cu mândrie că a ales această instituție de învățământ pentru că „este cea mai bună facultate în domeniul calculatoarelor, unde nu înveți să scrii doar cod și nu devii doar dezvoltator de aplicații. Aici deprinzi știința de a îți da seama cum rulează acel cod și înțelegi ce stă în spatele unui procesor și unei plăci video”.

Avea posibilitatea de a alege o facultate mai puțin solicitantă, care să-i permită să și lucreze în timpul studiilor. Să nu uităm că toate instituțiile de învățământ superior din România au locuri speciale pentru studenții basarabeni, așa că admiterea era doar o chestiune care ținea de depunerea dosarului. Totuși, a preferat să meargă la Automatică, la UPB, fiind conștient de faptul că dacă va obține licența va avea un viitor profesional sigur.

De când sunt student la Facultatea de Automatică și Calculatoare, pentru mine timpul liber trebuie să reprezinte o relaxare și de aceea prefer să merg la bazin (înotul este unul dintre sporturile mele preferate), să ies la „o cafea” cu un prieten apropiat sau doar să stau o zi în pat uitându-mă la filme”, mai spune Ghenadie.

„Am avut parte de mult ajutor din partea unor străini”

Ghenadie era doar un copil când a venit la București, avea doar 16 ani. A avut mare curaj atunci când a ales să se stabilească într-un oraș pe care nu-l cunoștea absolut deloc. „Am venit singur, fără părinți, fără să știu să gătesc. Am fost obligat să învăț repede să mă descurc. Primul an a fost foarte greu, dar am avut parte de mult ajutor din partea unor străini. Atunci când nu aveam internet, și nu mă puteam orienta să ajung de la liceu la căminul în care locuiam, erau oameni care mă îndrumau, unii chiar mergeau cu mine pentru a nu mă rătăci. Pentru mine, care veneam dintr-o altă țară, acesta era un ajutor foarte mare”, subliniază tânărul.

Cu timpul și-a făcut o rețea de cunoștințe pe care se poate baza. Unul dintre oamenii care i-au fost aproape a fost chiar diriginta sa din liceu. „Este o persoană care îmi este foarte dragă. Mi-a fost aproape în momentele mele mai grele și m-a sprijinit. Mi-a fost și profesoară de matematică și m-a ajutat foarte mult în pregătirea mea pentru viitoarea facultate. Este un profesor foarte bun de la care am învățat foarte multe”, subliniază tânărul basarabean.

Universitatea Politehnica din București este lider în cercetarea științifică universitară din țară.

Pentru Ghenadie Caraman, Bucureștiul este un oraș prietenos cu tinerii, un oraș care oferă multe oportunități celor care vor să se dezvolte, este un oraș în care îți poți găsi un loc de muncă. „Sunt sigur că unele persoane nu sunt de acord cu mine. Și au dreptate, dacă luăm în calcul faptul că un tânăr care ajunge prima dată în București trebuie să se adapteze. Și îi este greu să se adapteze singur, are nevoie de un sfat, de o îndrumare, de ajutor. Să luăm ca exemplu angajarea. Pentru a te angaja, este necesar să treci un interviu. Este greu să treci interviul respectiv fără o minimă pregătire înainte”, explică studentul basarabean.

Ceea ce vrea să spună, de fapt, tânărul, este că pentru a reuși într-un oraș atât de mare cum este Bucureștiul este foarte importantă pregătirea. El a fost conștient de la început de acest lucru și de aceea a optat pentru o facultate care, pe lângă o diplomă, oferă și foarte multe oportunități.

Peste 10.000 de basarabeni studiază în România

Ghenadie Caraman este unul din cei peste 10.000 de basarabeni care studiază în România.Tinerii veniți de peste Prut aleg să învețe la noi în țară datorită facilităților de care se bucură.

În primul rând, frația de limbă care ne leagă le ușurează parcursul educațional.

De asemenea, au acces gratuit la cazarea în caminele studențești. Mai mult, peste jumătate din locurile alocate tinerilor moldoveni vin la pachet cu o bursă oferită de statul român. Această bursă specială poate fi cumulată cu bursa de merit pe care o primesc studenții cu rezultate foarte bune la învățătură.

Basarabenii aleg România și datorită faptului că țara noastră este membră a Uniunii Europene, iar studiile făcute aici sunt recunoscute în tot spațiul comunitar. Pentru ei România poate reprezenta un punct de plecare la studii în alte țări din Europa. Sunt destul de multe situațiile în care absolvenții basarabeni pleacă să-și continue studiile postuniversitate la alte instituții din Europa.

O altă facilitate importantă de care se bucură, atunci când studiază la o facultate din România, este cea legată de programul Erasmus. Prin intermediul acestui program, ei pot intra în proiecte care vizează schimburi de studenți între universități.

Mulți dintre acești tineri care aleg să studieze la noi în țară nu se mai întorc acasă. Statistic vorbind, cam un procent de 10% revine în Republica Moldova. Restul preferă să-și facă un viitor fie în România, fie într-o altă țară din Uniunea Europeană.

Autor: Ștefania Enache
Foto: Corina Gheorghe