Conf. dr. univ. Aida Markosian consideră că Bucureștiul este un veritabil muzeu în aer liber.

Ajunși pentru anumite perioade de timp în București, expații descoperă un alt fel de oraș atunci când văd „pe viu” realitățile din Capitala României. Nu sunt puține cazurile în care străinii vin cu teamă la noi în țară, gândindu-se că nu se vor putea adapta și că vor întâmpina dificultăți în derularea activității lor. Un profesor expat este și mai temător, în condițiile în care trebuie să câștige atenția studenților. Se adresează unei generații în formare, iar comunicarea poate suferi anumite greutăți din cauza barierelor de limbă.

Conf. dr. univ. Aida Markosian este unul dintre profesorii expați care au predat, timp de mai mulți ani, în cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București. Mai mult, este autorul Manualului de Limbă Armeană după care studiază astăzi studenții acestei instituții de învățământ. De asemenea, este membru străin al departamentului de Filologie Rusă și Slavă din cadrul instituției de învățământ din România.

A ajuns în țara noastră datorită unui program încheiat între guvernele României și Armeniei, care a vizat un schimb de profesori. A venit la București pentru a le preda studenților limba armeană. Iar perioada petrecută în Capitala României i-a permis să descopere frumusețea acestui oraș. De fiecare dată când revine, o face cu la fel de mare plăcere, bucurându-se mereu de comorile Bucureștiului de astăzi.

În timpul cât a activat în cadrul Universității din București a susținut și cursuri de limba rusă pentru masteranzii de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, dar, așa cum am menționat, a predat și limba armeană, care este curs opțional în cadrul studiilor de licență.

„Bucureștiul este un oraș cald”

Reputatul dascăl a acceptat să le împărtășească cititorilor Ordinea Zilei câteva impresii despre perioada petrecută în București, dar și despre modul în care simte orașul acum, când revine în Capitala României.

M-am adaptat foarte repede la viața din București. Imediat ce am ajuns în România, mi-am dat seama că îmi place foarte mult orașul. De fapt îmi place țara dumneavoastră. Bucureștiul este un loc foarte cald și mi-a amintit de patria mea, de Armenia”, ne-a declarat Conf. dr. univ. Aida Markosian.

Trebuie menționat faptul că Aida Markosian nu este vorbitoare de limba română, dar acest lucru nu a constituit niciun impediment în perioada cât a stat la noi în țară. Bucureștiul este un oraș perfect adaptat realităților internaționale, iar străinilor nu le este greu să se integreze, chiar dacă există anumite bariere de limbă care ar putea să le creeze probleme. Deschiderea bucureștenilor către cei veniți din afara granițelor este mare, iar expații spun că un astfel de comportament le permite să se integreze foarte ușor în societate.

Un muzeu în aer liber

Pentru profesorul armean, Bucureștiul a fost un adevărat muzeu în aer liber în care a avut posibilitatea de a-și desfăta dorința de explorare.

Atunci când nu era în mijlocul studenților, era foarte fericită să se plimbe prin Centrul Vechi, prin „orașul vechi” așa cum îi place să-l numească și să descopere bijuteriile arhitectonice de aici. Din când în când se oprea „să-și tragă sufletul” la o cafenea sau la un restaurant din zonă. Nu s-a simțit niciodată străină, dimpotrivă, tot timpul a avut impresia că este „acasă”, Bucureștiul având darul de a-i domoli dorul de Erevan, orașul său natal.

Când sunt în București, străinilor le place să se relaxeze în parcurile din oraș.

Un alt loc de care s-a îndrăgostit a fost Parcul Regele Mihai I, pe care ea l-a cunoscut sub numele de Parcul Herăstrău. Iubește această zonă a Bucureștiului în care natura este atât de prezentă.

Atunci când își dorea un moment de liniște, se îndrepta spre acest parc și se pierdea în imensitatea lui. Are și acum în minte parfumul copacilor înfloriți primăvara și marea de culori care îi încânta privirea la fiecare pas.

Și astăzi, când rememorează momentele trăite în România parcă simte gustul covrigilor cu mac, cu susan sau cu usturoi pe care îi mânca dimineața în drum spre facultate. „Chiar dacă am locuri pe care le iubesc, pot să afirm cu toată puterea că mie îmi place totul în București. Îmi place gustul covrigilor cu mac, cu susan și cu usturoi. Orașul este perfect așa cum este, iar singura schimbare pe care aș face-o este cea legată de curățenie. Mi-aș dori ca orașul să fie mai curat”, ne-a mai spus  Aida Markosian.

Piața Universității este un alt loc favorit din București, la fel cum este și toată regiunea din jurul zonei Unirii. Dacă în Piața Universității ajungea în fiecare zi, atunci când avea cursuri cu studenții, în zona Unirii mergea în momentele în care primea în vizită prieteni din Armenia și îi ducea să vadă imensitatea Palatului Parlamentului. În plus, ajungea aici atunci când avea de făcut anumite cumpărături.

Totuși, pentru ea, Piața Unirii rămâne un obiectiv turistic important din București și crede că străinii care ajung la noi nu ar trebui să-l rateze. Palatul Parlamentului este un simbol al Bucureștiului, iar grandoarea acestei construcții fascinează orice turist.

Dar cum Aida Markosian este născută în Armenia, în Erevan, este firesc ca atunci când ajunge într-un oraș cu atât de multe legături cu poporul său să caute să descopere și acele locuri care poartă amprenta comunității armene. Iar în perioada în care a stat în țara noastră, mergea foarte des prin Cartierul Armenesc. A avut astfel șansa de a vedea „pe viu” povestea comunității care o reprezintă. „Am vizitat foarte des Biserica Armenească. Îmi petreceam o parte din timpul liber aici”, a menționat profesorul universitar.

Limba armeană se predă după un manual realizat de Aida Markosian

Aida Markosian a ajuns să iubească Bucureștiul și datorită oamenilor cu care a intrat în contact. Le este recunoscătoare celor de la Universitatea din București care i-au permis să-și pună în aplicare un plan ambițios și anume acela de a publica, în română, un manual de predare a limbii armene.

După ce am făcut liceul și facultatea în Erevan, m-am mutat la Moscova, acolo unde predau în cadrul mai multor universități. Când am primit invitația de a veni în România, am spus da imediat. Eram deja autorul unui manual de predare a limbii armene pentru ruși și a fost important pentru mine să vin la București și să predau limba mea studenților de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine. La dumneavoastră în țară mi s-a oferit oportunitatea de a traduce acest manual și în limba română. Lucrarea a fost publicată de Editura Universității din București. Sper că și munca mea a contribuit la prietenia popoarelor noastre și la faptul că România are acum „Ziua limbii, alfabetului și culturii armene”. Un alt motiv pentru care am ales să activez în București a fost, desigur, prezența diasporei armene din România”, susține Aida Markosian.

Prima parte a Manualului de Limba Armeană a fost publicată în anul 2013, celelalte două volume apărând în anii următori.

Aida Markosian adora să viziteze Parcul Herăstrău.

Conf. dr. univ. Aida Markosian a început să predea armeana la Universitatea din București în anul 2011 și pe parcursul mai multor ani s-a implicat în mod activ în sistemul educațional din țara noastră. Este implicată și acum, figurând, așa cum am mai menționat, ca membru străin al departamentului de Filologie Rusă și Slavă din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine.

În cadrul discuției pe care am avut-o, am rugat-o pe conf. dr. univ. Aida Markosian să ne vorbească puțin și despre impresia pe care i-a făcut-o învățământul superior de la noi din țară.

Având în vedere că predă la o serie de universități din Moscova, profesorul cunoaște foarte bine și sistemul de învățământ rusesc. Atunci când a venit la București, a avut posibilitatea de a descoperi o anumită asemănare între cele două țări. „Învățământul din România este asemănător cu cel din Rusia. Părerea mea este că trebuie modernizat pentru a răspunde cel mai bine la schimbările din timpurile noastre”, punctează profesorul.

Aida Markosian este unul dintre mulții expați care au avut șansa de a trăi la București și de a descoperi prin experiențele acumulate un oraș divers, în care străinii sunt acceptați fără rezerve. Profesorului universitar i-a fost ușor să se integreze și datorită comunității armene destul de puternice în România. În țara noastră trăiesc aproximativ 5.000 de armeni care formează un segment foarte implicat în societate.

Anul acesta, pe 12 octombrie, s-a sărbătorit pentru prima dată „Ziua limbii, alfabetului și culturii armene”. De fapt, la această dată, în întreaga lume, sunt celebrați primii creatori de cultură armeană. Este vorba despre cei care, în urmă cu 1500 de ani, au utilizat pentru prima dată alfabetul armean.

Autor: Ștefania Enache
Foto: Corina Gheorghe