Gara de Nord, una dintre clădirile simbol ale Bucureștiului.

Gara de Nord din București este locul din care pleacă drumurile celor care vin în Capitală cu dorința de a vizita cel mai important oraș al țării. Fie că sunt veniți din provincie, fie că ajung cu trenul în România din străinătate, turiștii fac o primă descoperire atunci când văd clădirea care adăpostește gara.

Descoperă frumusețea Gării de Nord

Gara, una din porțile Bucureștiului.

Dacă te rupi un pic de forfota din jur și dacă te oprești pentru câteva momente și privești clădirea Gării de Nord cu ochii turistului dornic să exploreze, vei avea plăcuta surpriză să descoperi o construcție ce poartă o puternică amprentă istorică.

Pe locul pe care astăzi găsim Gara de Nord s-a ridicat cândva Gara Târgoviște, o construcție începută în 1868, în prezența lui Carol I.

Prima gară a Bucureștiului a copiat modelul celei din Paris și a fost inaugurată în 25 septembrie 1872. La vremea respectivă includea șase linii de cale ferată.

Notorietatea acestui loc se extinde etapă cu etapă, iar în anul 1883, în Gara Târgoviște ajunge pentru prima dată trenul Orient Express.

Trecută în patrimoniul statului, gara își va schimba denumirea în 1888, atunci când devine Gara de Nord.

Construcția pe care noi o admirăm astăzi poartă și semnătura arhitectului Duiliu Marcu și a fost executată începând cu anul 1937, venind să îmbrace clădirile deja existente.

Cea mai impresionantă parte a Gării de Nord o constituie corpul central, care impresionează prin fațada monumentală pe care noi avem ocazia să o vedem și astăzi. Clădirea are o fațadă concepută în stil neoclasic, punctul central fiind coloanele uriașe care sprijină construcția.

Muzeul Căilor Ferate

Și cum ne aflăm în Gara de Nord, vă invităm într-un alt loc de poveste: Muzeul Căilor Ferate.

Sunt puțini cei care știu că undeva la capătul unui peron din Gara de Nord se află un muzeu în care poți vedea cum s-a scris istoria de peste un secol a căilor ferate.

Vizitatorii muzeului au ocazia de a descoperi o serie de exponate interesante: biroul original al inginerului Anghel Saligny, fascinante machete ale unor locomotive cu abur, faimoasele ceasuri CFR, dar și multe documente istorice originale.

Punctul de atracție din acest muzeu îl reprezintă însă Diorama demonstrativă de traseu feroviar românesc.

Monumentul Eroilor Ceferiști din București.

Încărcați cu atât de multe informații, părăsim locul pentru a ne îndrepta către unul dintre cele mai cunoscute cartiere: Giulești.

Ieșirea din gară ne prilejuiește însă o altă descoperire plăcută: Monumentul Eroilor Ceferiști din București.

Lucrarea realizată de sculptorii Corneliu Medrea și Ion Jalea a fost dezvelită în 1923 și este dedicată memoriei ceferiștilor căzuți în Primul Război Mondial. Grupul sculptural care domină monumentul este turnat în bronz și reprezintă mai multe personaje: o femeie, simbol al patriei,  doi muncitori ceferiști, un soldat, o femeie și copilul acesteia. Simbolistica lucrării este evidentă și pune în valoare importanța sacrificiului eroilor căzuți în război.

O luăm spre Giulești

Una dintre clădirile emblemă ale Giuleștiului.

De data acesta în loc să o luăm spre centrul Capitalei, ne vom îndrepta către Giulești un cartier pe care mulți îl prezintă ca fiind una dintre cele mai urâte zone ale Bucureștiului.

Totuși, dacă vrei să simți cu adevărat pulsul acestui oraș este important să încerci să descoperi toate fațetele lui.

Teama că vom descoperi un fel de Bronx din care nu vom știi cum să fugim este înlocuită treptat de senzația plăcută pe care o ai atunci când descoperi viața colorată care palpită în acest cartier.

Giuleștiul are o istorie care se leagă foarte mult de cea a Gării de Nord. Mergând în acest cartier nu trebuie să te aștepți să vezi splendoarea clădirilor ce poartă semnăturile unor arhitecți renumiți. O să descoperi în schimb un cartier muncitoresc, ridicat etapă cu etapă, încă din momentul în care s-au pus primele baze ale transportului feroviar în România.

Giuleștiul este locul în care, imediat după demararea construcției gării, muncitorii feroviari au început să-și ridice locuințe modeste. Cartierul s-a extins treptat, dar poartă și astăzi din modestia acelor timpuri în care aici locuia clasa muncitoare.

Cartierul Giulești a fost zona în care și-au construit case muncitorii ceferiști.

Cartierul prin care ne plimbăm astăzi nu este dominat doar de blocuri și de străzi mohorâte. Undeva la margine se află o construcție celebră. Este vorba despre Mănăstirea Chiajna-Giulești. Dacă o să-i întrebi pe oamenii locului despre acest lăcaș de cult se vor uita cruciș la tine și te vor îndemna să faci cale întorsă. Mănăstirea este înconjurată de două cimitire, dar și mai important este înconjurată de foarte multe povești de groază. Se poate spune că este locul ideal pentru cei care sunt în căutarea unor locuri bântuite.

Trecând peste toate aceste legende născute pe marginea lăcașului de cult, este important de punctat faptul că Mănăstirea Chiajna are o vechime de peste 300 de ani, iar construcția impresionează prin forma sa. Specialiștii susțin că este singura biserică ce sintetizează în chip armonios arhitectura românească autohtonă şi post-brâncovenească cu arhitectura neoclasică.

Dintr-o ruină care a dominat ani de zile zona, mănăstirea a fost reînființată în 2008, iar Biserica Ortodoxă s-a implicat în restaurarea acestei bijuterii. Mai mult, din 2011 aici sunt organizate slujbe, datorită părintelui Athanasie Bădulescu, cel care a preluat conducerea acestui loc. Lui i-a succedat, începând cu 1 februarie 2018, părintele ieromonah Iosif Petra.

Plecând invers de la Mănăstirea Chiajna-Giulești către centrul Bucureștiului, ne vom da seama că orașul se schimbă, iar cartierele muncitorești devin și ele tot mai vii și pline de istorie.

Autor: Ștefania Enache
Foto: Corina Gheorghe