Bogdan Jugănaru este convins că lectura va putea redeveni o activitate populară în rândul generațiilor tinere.

Bucureștenii au privilegiul de a avea chiar în inima Capitalei o bibliotecă muzeu în care vizitatorul are șansa de a consulta documente excepționale, documente pe care nu le poți întâlni în niciun alt loc din lume. Biblioteca Academiei Române este un centru de cultură, informare şi documentare important în peisajul cultural național, care deține un fond de peste 14 milioane de documente. De asemenea, include o sală de expoziții în care sunt etalate periodic o parte din valorile tezaurizate aici. În plus, are un amfiteatru care găzduiește permanent evenimente importante.

Într-un astfel de spațiu, cu atâta încărcătură culturală și științifică, intrarea este liberă. Vizitatorul are nevoie doar să prezinte un act de identitate și, contra unei sume modice, i se permite accesul la colecțiile bibliotecii.

Cu ajutorul lui Bogdan Jugănaru, bibliograf în cadrul Bibliotecii Academiei Române, am descoperit și noi o parte din comorile adăpostite de uriașul sediu de pe Calea Victoriei 125.

Am început cu sala de expoziții „Theodor Pallady”, acolo unde publicul are ocazia să vizioneze colecții de artă, hărți istorice, manuscrise foarte vechi, carte rară etc.

În sala de lectură „Ioan Bianu”, vizitatorii consultă documente importante incluse în seria de colecții deținută de Bilioteca Academiei Române.

Biblioteca Academiei Române are un specific aparte în peisajul bibliotecilor bucureștene, dar și în cel al bibliotecilor naționale, având și o componentă muzeală (moștenită încă de pe timpul Societății Academice Române, când au fost făcute primele donații de monede și medalii) formată dintr-o valoroasă și amplă colecție numismatică. Tot ca element specific, B.A.R. vine în întâmpinarea nevoii de lectură a celor pasionați de carte, a cercetătorilor, studenților, a tuturor acelor categorii de oameni care doresc să frecventeze o sală de lectură, printr-un program cu publicul neîntrerupt, pe toată durata anului, inclusiv în lunile de vară când instituțiile similare din Capitală sunt închise. Se menține acest program deși instituția se confruntă cu o lipsă de personal care ne îngreunează mult activitatea”, povestește Bogdan Jugănaru.

De asemenea, în cadrul instituției se realizează lucrări de cercetare bibliologică .

De exemplu, aici se creează o serie de instrumente fundamentale de regăsire a informației specializate, cum sunt bibliografiile. „Bibliografia retrospectivă a cărții românești”, împărțită în trei categorii, care cuprind mai multe volume; „Bibliografia Națională Retrospectivă a Periodicelor Românești” inițiată de Ioan Bianu (primul tom a apărut în anul 1913) și continuată cu conștinciozitate, până astăzi, de generațiile următoare de bibliografi. Proiectul a ajuns la al VI-lea tom și va continua. O altă lucrare bibliografică monumentală este Bibliografia „Mihai Eminescu”, care a fost pusă la dispoziția publicului începând cu data de 15 ianuarie 2014. Prin urmare, Biblioteca Academiei Române din București este o instituție care se înscrie în seria edificiilor destinate culturii și cercetării științifice. Aici nu se stochează doar documente pentru a fi incluse în fluxul lecturii publice, se și creează instrumentele necesare identificării acestora”, arată bibliograful.

Biblioteca găzduiește documente neprețuite

Pentru cei care iubesc tot ceea ce ține de carte, Biblioteca Academiei Române este locul ideal pe care trebuie negreșit să-l viziteze.

De la Bogdan Jugănaru aflăm că aici se găsește prima tipăritură imprimată în Țările Române. Este vorba despre „Liturghierul”, document tipărit în limba slavonă de către Macarie. Cartea a apărut în 1508, la porunca domnitorului Țării Românești, Radu cel Mare.

Tot aici se găsește și un document istoric lăsat de Ștefan cel Mare, datat 15 august 1499. Documentul are pecete domnească în ceară roșie, legată cu fir de mătase.

Din fondul Bibliotecii Academiei Române face parte și „Codicele Voroțenean”, manuscris despre care sursele istorice indică faptul că este unul dintre cele mai vechi texte românești, în text rotacizant, datând din secolul al XVI-lea.

Un alt document de excepție îl constituie partitura olografă a compozitorului Gioacchino Rossini. Este vorba despre partitura „Mi lagnero tacendo: Canto e Pianoforte”. Manuscrisul are autograf în cerneală, pe file decorate cu chenar imprimat și este datat 12 octombrie 1846, Bologna.

De asemenea, trebuie amintit și un portret reprezentativ pentru România. Lucrarea este realizată în anul 1601, la Amsterdam, de către Aegidius Sadeler, portretistul împăratului Rudolf al II-lea. Gravura „Mihai Viteazul (Michael Waivoda Walachiae Transalpinae) a ajuns în posesia Bibliotecii Academiei Române în momentul în care instituția a primit donațiile făcute de D.A. Sturdza.

Biblioteca Academiei Române deține cea mai mare colecție de publicații periodice românești din lume și o consistentă colecție de publicații periodice străine.

Exemplele pe care le-am dat mai sus reprezintă doar o infimă parte din comorile adăpostite de Biblioteca Academiei Române.

Se impune să precizăm că vizitatorii au ocazia de a vedea „Manuscrisele lui Mihai Eminescu”. De asemenea, pot consulta „Arhiva Alexandru Ioan Cuza” sau „Arhiva Traian Vuia”.

Aici regăsim și „Biblioteca de cărți juridice a lui Gheorghe Costaforu”, dar și o colecție impresionantă de gravură occidentală, care are printre „vedete” lucrarea „Piesa de 100 de guldeni”, realizată de Rembrandt în 1649.

Dăm startul la citit!

În peisajul cultural românesc, bibliotecile, indiferent de dimensiunea lor, reprezintă reale oaze în care cartea și-a păstrat întâietatea. Bogdan Jugănaru, ne spune că, din nefericire, în societatea actuală industria cărții (cel puțin în format print) suferă o scădere dramatică a interesului publicului.

Fără o readucere a lecturii în prim-planul interesului public, cartea nu poate fi valorizată eficient în România, decât din perspectiva unor grupuri particulare, restrânse, de cercetători, studenți și alte categorii care au nevoie de anumite lucrări pentru examene, documentare etc. Totuși, există inițiative care contribuie la stimularea lecturii ca fenomen de masă și aș menționa în acest sens evenimentele pe care bibliotecile și alte instituții de cultură le organizează, de tipul „Nocturnei Bibliotecilor”, unde publicul este atras cu programe interesante care îmbină spectacolele cu seminariile pe teme de actualitate, lansările de carte cu proiecții de film etc., fiind în acest fel, un mijloc atractiv de promovare a cărții în rândul vizitatorilor. Cu acest prilej, anul acesta Biblioteca Națională a României a lansat, de exemplu, prin vocea directorului său general, proiectul: „Dăm startul la citit”, o inițiativă lăudabilă, în sprijinul cărții. La Biblioteca Academiei Române au loc periodic tururi ghidate cu studenți ai Facultății de Litere din cadrul Universității din București, iar în viitor, avem în vedere extinderea acestor activități și către alte instituții de învățământ superior. Asociațiile de bibliotecari au și ele o responsabilitate în această privință și există câteva campanii de promovare a lecturii pe care Asociația Bibliotecarilor din România le desfășoară de câțiva ani. Aș aminti: „Ciclobiblio”, o campanie care îmbină ciclismul cu lectura, în care bibliotecarii-cicliști, în traseul lor, promovează cititul într-un mod inedit și atractiv”, explică Bogdan Jugănaru.

Permanent în sălile de lectură ale instituției există iubitori de carte.

Biblioteca Academiei Române face eforturi să valorifice cartea, să atragă un număr cât mai mare de tineri spre lectură prin organizarea de evenimente de promovare a cărții, prin participarea la manifestări menite să trezească în conștiința publică interesul pentru lectură.

Fondată acum 152 de ani ca parte a formării și dezvoltării Statului român modern, Biblioteca Academiei Române este o instituție etalon atât la noi în țară, cât și la nivel internațional. În timpul vizitei pe care ne-a prilejuit-o în bibliotecă, Bogdan Jugănaru ne-a mărturisit că pentru el este fascinat să poată păși pe urmele lăsate de Ioan Bianu, să poată avea la dispoziție, spre cercetare, documente unice, dar reprezentative pentru cultura și civilizația poporului român sau pentru cea universală.

Autor: Ștefania Enache
Foto: Corina Gheorghe