Bucureștiul este un oraș al diversității.

Influențele minorităților etnice se simt la tot pasul în București. Orașul a stat mereu sub asaltul unor valuri migraționiste, străinii care s-au stabilit de-a lungul timpului pe aceste meleaguri punându-și și ei amprenta în dezvoltarea metropolei de astăzi.

Italieni, turci, evrei, francezi, armeni, germani, polonezi, toți au adus cu ei anumite obiceiuri pe care le-au împrumutat băștinașilor. Cu timpul, aceste obiceiuri au fost îmbrățișate cu totul de locuitorii orașului și au devenit obișnuințe. Influențele minorităților etnice nu sunt specifice doar Bucureștiului, ele se simt la nivelul întregii țări.

Datele statistice indică faptul că, în perioada interbelică, 10% din populația Bucureștiului făcea parte din comunitatea evreiască. Evreii au ajuns la noi în țară cu multe secole în urmă. În București, și-au făcut simțită prezența, începând cu secolul al XVI-lea, atunci când se adună în jurul orașului. Mulți dintre ei veneau dinspre Moldova și căutau noi zone în care să trăiască din comerț sau din meșteșugurile pe care le stăpâneau.

Prin munca sa, comunitatea evreiască a pus umărul la dezvoltarea orașului. Cel De-al Doilea Război Mondial a determinat însă un nou val migraționist. Mulți etnici evrei au părăsit România pentru a se muta în Israel. Dar în urma acestei comunități au rămas multe dovezi ale existenței sale pe aceste meleaguri. Cel mai evident exemplu îl constituie Teatrul Evreiesc de Stat, care are o tradiție de 143 de ani. În aceeași categorie intră și sinagogile din București care au fost așezate pe vetre evreiești.

Chiar dacă în perioada comunistă s-au cam șters urmele comunității evreiești din București, la o analiză mai atentă, se poate observa, în special la casele din Centrul Vechi, acea combinație dintre spațiul de locuit de la etaj și magazinul familiei aflat la parterul imobilului. Specifice comunității sunt și acele balcoane din fier forjat care s-au mai păstrat la unele case de patrimoniu.

Biserica Italiană din centrul orașului

Biserica Italiană, clădire monument istoric.

Chiar în mijlocul Bulevardului Nicolae Bălcescu există o clădire monument istoric. Este vorba despre Biserica Italiană. V-ați întrebat vreodată de ce există un astfel de lăcaș de cult în București? Răspunsul este simplu: la nivelul Capitalei României a trăit, de-a lungul timpului, o comunitate italiană puternică. Biserica Italiană a fost ridicată acum mai bine de o sută de ani chiar cu sprijinul acestei comunități, care și-a dorit să-și poată manifesta credința într-un loc legat de rădăcini. Biserica a fost construită după modelul lăcașelor de cult din nordul Italiei.

Etnicii italieni au fost foarte implicați în viața Bucureștiului. Ei au contribuit la economia orașului și la dezvoltarea acestuia. În secolul al XIX-lea formau cea mai vizibilă comunitate de străini de la noi din țară, mai ales în zona Munteniei.

Astăzi, când se vorbește foarte mult despre plecarea românilor în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite în străinătate, ar trebui să ne aducem aminte de faptul că fenomenul migraționist a exista dintotdeauna. Popoarele lumii s-au mișcat constant când într-o parte, când în alta. La fel s-a întâmplat și acum mult timp, atunci când italienii au venit pe meleaguri românești în cautare de locuri de muncă.

Odată ajunși la noi în țară, italienii și-au pus amprenta asupra vieții de aici. Nu au fost ridicate doar biserici. Au apărut și școli, de exemplu, Școala Italiană din București construită pe cheltuiala lui Luigi Cazzavillan (n.r. un celebru ziarist român de origine italiană, care s-a implicat foarte mult și în învățământul din București).

Negustorii turci ne-au lăsat moștenire chioșcurile.

Și alte minorități etnice au influențat viața Capitalei României.Turcii, grecii, armenii fac parte din această categorie.

Turcii, de exemplu, ne-au lăsat moștenire o gastronomie bogată. Celebra musaca pe care ne-o gătesc bunicile și mamele noastre își are rădăcinile în bucătăria turcească. Și în plan economic există anumite influențe păstrate din vremuri îndepărtate. Un exemplu îl constituie chioșcurile pe care le întâlnim în diferite zone și în care sunt comercializate produse dintr-o gamă largă. Sursele indică faptul că negustorii turci au adus cu ei acest tip de comerț.

Existența acestor comunități pe teritoriul Bucureștiului reprezintă dovada faptului că orașul a fost mereu unul al diversității, un oraș deschis care a îmbrățisat mereu progresul.

Autor: Ștefania Enache
Foto: Corina Gheorghe