Vizitarea Ateneului Român reprezintă un privilegiu atât pentru muzicieni, cât și pentru turiști.

În zilele cu vreme bună, atunci când are puțin timp liber, Charalampos Konstantinidis „se ascunde” pe câte o bancă din Parcul Cișmigiu pentru a citi și pentru a se bucura de liniștea pe care i-o oferă acest loc. Fiind pasionat de cărți, se relaxează și în multele librării cu tradiție din București. Cel mai bine se simte însă atunci când merge la Ateneul Român despre care susține că este „un templu al muzicii”.

Pentru studenți aceasta este una dintre cele mai aglomerate perioade din an, din cauza sesiunii de examene. Charalampos Konstantinidis este într-o continuă agitație, împărțindu-și timpul între pregătirea teoretică și cea muzicală. Învață, studiază la instrument, repetă.

Și-a făcut însă timp și pentru noi și ne-a povestit despre experiența sa din București.

„Muzica este antidotul sufletului meu pentru răul lumii”

Tânărul grec-cipriot vine din orașul Larnaka, situat pe coasta sudică a Ciprului.

Are 24 de ani și o mulțime de pasiuni. În afara muzicii, iubește și literatura, artele plastice, teatrul, filmul și fotografia. Un adevărat suflet de artist pe care tot ce este frumos îl face să vibreze.

Charalampos Konstantinidis studiază vioara la UNMB.

Nu provine dintr-o familie cu tradiție în muzică, iar primul contact cu acest domeniu l-a avut la 9 ani, atunci când s-a înscris într-un cor de copii. Dirijorul acelui cor și-a dat seama de înclinațiile puștiului, așa că atunci când băiatul avea 11 ani i-a sfătuit pe părinții acestuia să-l îndrepte către învățarea unui instrument muzical. „ Așa am început ore de vioară și ore de teorie muzicală, în același timp, la o instituție privată unde primeam lecții în particular. Un an mai târziu, am început și orele de pian, ca instrument secundar. Din păcate, nu am avut oportunitatea de a studia într-un liceu de muzică, deoarece înființarea, în orașul meu, a unei astfel de instituții de învățământ a avut loc abia atunci când eu mă pregăteam să-mi finalizez studiile liceale”, ne-a spus tânărul.

Așa cum îi spune și prenumele, Charalampos „strălucește de fericire” atunci când simte cum vibrează sub degetele sale corzile viorii. „Am ales muzica pentru că este ceea ce aduce sens în viața mea și mă motivează să merg mai departe. Pentru că muzica devine vocea mea de fiecare dată când îmi este greu să mă exprim în cuvinte. Pentru că muzica este antidotul sufletului meu pentru răul lumii”, afirmă tânărul.

A venit la București datorită maestrului său român

Cel care l-a determinat să vină la București pentru a-și continua studiile a fost maestrul său, violonistul român Sorin Alexandru Horlea. Și-a întâlnit profesorul în Cipru, acolo unde Sorin Alexandru Horlea este membru al Orchestrei Simfonice, iar, în urma acestei colaborări, și-a dorit să îi urmeze exemplul și a dat admitere la Universitatea Națională de Muzică București.

Violonistul Sorin Alexandru Horlea l-a motivat pe tânărul grec să vină în România.

Este un violonist extraordinar și un pedagog excelent, care mi-a transmis și mie iubirea lui pentru vioară și pentru muzică în general. Avându-l pe el ca model, am ales să urmez aceeași cale ca a lui și să studiez la Universitatea Națională de Muzică București pe care a absolvit-o și Sorin Alexandru Horlea. Pot spune că  admiterea mea la această universitate prestigioasă se datorează, în mare măsură, lui și pregătirii pe care am avut-o cu el. În afară de toate acestea, Bucureștiul este un oraș cu o mare tradiție în muzica clasică, iar Universitatea Națională de Muzică București este o renumită școală de vioară”, nuanțează Charalampos.

Ne mai spune că alegerea instrumentului căruia i se dedică în totalitate acum nu a avut la bază nicio pasiune secretă. Pur și simplu a optat pentru vioară pentru că bunicului său îi plăcea foarte mult sunetul pe care îl scoate acest instrument muzical. „Ulterior, a devenit o pasiune și o dragoste care se face din ce în ce mai mare datorită profesorului meu”.

Bucureștiul îi îmbrățișează pe artiști indiferent de naționalitate

Cum muzica este o limbă universală, care ridică poduri între culturi și unește oamenii, Charalampos nu a întâmpinat niciun fel de probleme atunci când a venit pentru prima dată în Capitala României. „Am constatat că românii sunt foarte receptivi, amabili și calzi. De fiecare dată când am avut nevoie de ajutor, am știut că voi avea pe cineva lângă mine, să mă susțină. Bucureștiul este un oraș foarte activ în ceea ce privește cultura. Se spune că muzica este o limbă universală care construiește poduri de culturi și unește oamenii. Prin urmare, nu ar avea de ce Bucureștiul să nu fie un oraș prietenos, mai ales cu artiștii. Ceea ce vreau să zic este că indiferent dacă ești român sau străin, ceea ce contează în domeniul nostru este să fii un muzician, un artist bun. Atunci când ești bun în ceea ce faci, vor apărea și propuneri de colaborări, concerte etc. După părerea mea, totul depinde de performanța fiecăruia. În general, Bucureștiul oferă multe posibilități artiștilor și îi îmbrățișează indiferent de naționalitate”, subliniază studentul.

Chiar dacă îl încearcă din când în când neliniști legate de viitorul și cariera sa, Charalampos încearcă să traiască mai mult în prezent și să se bucure de ceea ce i se întâmplă acum. Prioritatea sa este finalizarea studiilor. Totuși, nu spune nu niciunei propuneri de angajare în București. Așa cum nu spune nu nici colaborărilor care îi sunt aduse în atenție. De altfel, chiar are în proiect câteva recitaluri pentru lunile următoare, dar deocamdată nu este nimic oficial. „Ca să fiu sincer, nu m-am gândit la varianta de a sta definitiv în București. Este un oraș care într-adevăr  îmi poate oferi tot ceea ce îmi place și tot ceea ce am nevoie. Bineînțeles, în cazul în care m-aș angaja, aș sta cu siguranță. Dar cine știe ce îmi rezervă viitorul?”, mărturisește violonistul.

Locurile din București care-l bucură

Dar cum trăiește cât mai mult în prezent, Charalampos Konstantinidis se bucură în acest moment de București și de locurile pe care le-a descoperit aici.

Eu provin dintr-un orășel, de aceea cred că ceea ce îmi place cel mai mult în locul în care trăiesc acum este energia Bucureștiului, energia unei capitale europene. Nu-mi place faptul că instituții academice, dar și clădiri normale sunt acoperite de graffiti. Bucureștiul are o mulțime de locuri care merită vizitate. Totuși, cel care câștigă primul loc este Ateneul Român. În afară de arhitectura sa rafinată pe care o admir de fiecare dată, Ateneul Român are una dintre cele mai frumoase săli de concerte din lume, având o acustică excepțională. Eu personal îl consider un templu al muzicii în care mă regăsesc de fiecare dată  atunci când vreau să mă relaxez. Fiind un booklover, un al doilea loc preferat al meu în oraș n-ar putea să fie altul decât librăriile cu tradiție din Centrul Vechi. Al treilea loc preferat este Parcul Cișmigiu. De obicei mă duc acolo și stau pe o bancă ca să citesc și să mă bucur de liniștea pe care o oferă. Fiind un mare admirator de arte plastice, merg cu mult drag în Muzeul Național de Artă al României, unde îmi place să mă pierd printre exponatele din Galeria Națională. De asemenea, mă întâlnesc foarte des cu prietenii într-una dintre cofetăriile la modă din centrul orașului pentru o cafea și pentru a afla noutățile săptămânii. Mediul cultural din București este foarte dezvoltat în ceea ce privește toate formele de artă. Cum am menționat și anterior, este, de asemenea, foarte activ. Fiecare săptămână înseamnă un alt concert sau mai multe concerte în aceeași zi, înseamnă o altă expoziție, un alt spectacol”, arată tânărul violinist.

Violonistul Sorin Alexandru Horlea l-a motivat pe tânărul grec să vină în România.

Este de părere că Bucureștiul este unul dintre acele orașe care trebuie explorate pentru a le aprecia frumusețea. „Bucureștiul mi s-a părut un fel de ‘Gotham City’ și chiar așa îmi place să-l numesc. Cred că Bucureștiul este deja una dintre cele mai căutate destinații turistice din Europa. Are o istorie foarte importantă și o cultură foarte bogată. Ce ar trebui să facă Bucureștiul pentru a deveni o destinație turistică și mai căutată este să crească nivelul de curățenie pe străzi, să renoveze casele vechi care pot spori caracterul orașului, să creeze mai multe stații de metrou pentru confortul cetățenilor. De asemenea, să reducă arta urbană prin stabilirea anumitor locuri speciale pentru practicarea graffiti-urilor și prin eliminarea celor deja existente”, punctează Charalampos Konstantinidis.

Autor: Ștefania Enache
Foto: Corina Gheorghe