Utilizarea sticlei a permis construirea celei mai înalte clădiri din București.

În arhitectură, sticla și oțelul reprezintă esența modernismului. Astăzi, când numărul locuitorilor orașelor este din ce în ce mai mare și când se simte nevoia de spațiu, sticla și oțelul oferă posibilitatea construcțiilor  pe înalt.

Formele rezultate din îmbinarea acestor două materiale sunt impresionante, construcții din sticlă și oțel existând peste tot în lume.

Sticla s-a născut cu mult timp înaintea oțelului. Nu se știe cu exactitate când a apărut prima dată, dar există destul de multe surse care indică faptul că sticla naturală formată în urma acțiunii trasnetelor asupra nisipurilor este cunoscută de foarte mult timp de om.

Când s-a obținut sticla pentru prima dată în mod artificial este greu de precizat. Există anumite surse care îi indică pe egiptenii din vremea faraonilor ca fiind primii meșteri sticlari. Alte izvoare vorbesc despre faptul că fenicienii au descoperit metoda de prelucrare a acestui material prin suflare. De asemenea, romanii sunt nominalizați ca fiind primii care au folosit sticla pentru acoperirea ferestrelor.

În construcții, sticla are o utilizare îndelungată, fiind folosită, în principal, pentru ferestre, deoarece permite pătrunderea luminii naturale în interioare și izolează încăperile de mediul exterior.

Ferestre incolore, care dau voie luminii albe să alunge umbrele, sau magnifice vitralii, care descompun și filtrează spectrul solar, permit artiștilor (pictori, arhitecți, constructori) să creeze spații fabuloase, fie că este vorba despre edificii religioase, despre locuințe sau despre instituții.

Lumea zgârie norilor

Peste tot în lume se construiesc zgârie nori fabuloși, care strălucesc în soare datorită sticlei și care, pentru că acest material permite, au de multe ori forme care sfidează gravitația. De asemenea, multe dintre proiectele „clădirilor inteligente”, care nu agresează mediul, se bazează în proporție uriașă pe sticlă pentru iluminare și izolare.

Cele mai multe dintre construcțiile din sticlă sunt „verzi”.

Bucureștiul nu a fost ocolit de noua tendință. Astăzi, asistăm la strădania permanentă a arhitecților de a integra în peisajul eclectic al Capitalei României structuri moderne, desprinse parcă din poveștile science fiction.

Clădirea care domină Bucureștiul prin înălțime este SkyTower, imobil aflat pe Bulevardul Barbu Văcărescu.

Mult timp, construcția care a fost dată în folosință în 2012, a fost cea mai înaltă din România. Cu ale sale 37 de etaje și cu cei 137 de metri în înălțime, imobilul domină orașul, oferind o perspectivă magnifică asupra Bucureștiului.

Astăzi, există în România, în Cluj Napoca și în Timișoara, clădiri și mai înalte.

Acest turn face legătura cu noul „centru de business” de la începutul Șoselei Pipera, edificat în întregime din sticlă.

Clădiri de birouri din sticlă au fost construite, în special, în fostele zone industriale ale orașului, devenite acum zone centrale datorită dezvoltării explozive din ultimii ani. Dar găsim astfel de imobile și în cele mai surprinzătoare locuri din oraș: pe drumul de la Aeroportul Otopeni, încă de la intrarea în București sau pe malul râului Dâmbovița, în Grozăvești, cartierul căminelor studențești. Marile companii și-au amplasat birourile în aceste spații pentru recruta mai ușor forța de muncă.

Construcția unei clădiri de acest tip dureaza relativ puțin comparativ cu o construcție clasică. Iar acest aspect este foarte important pentru oraș: șantiere mai puține și pentru perioade scurte, cantități mai mici de materiale de construcții convenționale, ceea ce înseamnă  reducerea cantități de deșeuri, dar și a emisiilor de praf, deci reducerea poluării. Iar efectul estetic este spectaculos. Reflexia luminii și oglindirea cerului pe fațade dau senzația de spațiu.

Modernul se îmbină cu clasicul

Prima clădire de sticlă pe care a avut-o Bucureștiul a fost Opera Center I, imobil aflat în apropierea stației de metrou Eroilor.

Boomul de pe piața spațiilor de birouri a permis, după anul 2000, o dezvoltare explozivă a clădirilor de acest tip. Un exemplu îl constituie Bucharest Business Park, din apropierea Casei Presei Libere. Alte exemple sunt Anchor Plaza, S Park, Petrom City etc.

Sediul Uniunii Arhitecților din București, un amestec perfect de sticlă și cărămidă.

Nu doar clădirile nou construite includ sticla. Există și proiecte în care imobile de patrimoniu sunt readuse în actualitate cu ajutorul sticlei. În această situație este sediul Uniunii Arhitecților din București, din Piața Revoluției. Deoarece construcția inițială a ars în timpul evenimentelor din 1989, reconstrucția s-a realizat ținându-se seama de elementele originale.

Iar pe acest model, putem găsi și alte astfel de clădiri în București. De de exemplu pe Strada Nicolae Filipescu sau pe Calea Victoriei (Hotelul Novotel).

Autor: Ștefania Enache
Foto: Corina Gheorghe