Cele mai surprinzătoare epoci ale istoriei își dau întâlnire în Bucureștiul de astăzi. Cei care ajung în Capitala României, fie pentru afaceri, fie pentru studii, fie pur și simplu în scop turistic, au șansa de a descoperi un oraș complex, viu, în care timpurile se combină perfect, dând naștere unui întreg încântător.
Turiștii, care aleg să vină în România pe calea aerului, optează, în cele mai multe cazuri, pentru Aeroportul Internațional Henri Coandă București, destinația lor principală fiind cel mai important oraș al țării.
De la aeroport, se ajunge în București parcurgând arterele largi, care delimitează parcuri generoase și care duc spre centrul Bucureștiului.
„Micul Paris” versus „orașul grădină”
Acest traseu trece pe lângă obiective consacrate. Este cazul Arcului de Triumf, amplasat într-o piațetă care are forma unei stele cu șase raze, al Monumentului Eroilor Aerului sau al Pieței Victoria.
De aici, în linie dreaptă, pe Calea Victoriei sau pe Bulevardul Lascăr Catargiu (care ajunge în Piața Romană), atât prin arhitectură, cât și prin organizarea edilitară, devine evident pentru toți trecătorii de ce Capitala României a fost „botezată” și Micul Paris.
Șoseaua Kiseleff, una dintre cele șase raze ce pornesc de la Arcul de Triumf, face legătura cu Piața Victoriei, și, prin lărgimea și vegetația abundentă dar și prin parcurile amenajate pe traseu, face trimitere directă către Champs – Elysee, cu palatele sale spectaculoase și grădinile magnifice.
În urmă cu aproape două secole, Șoseaua Kiseleff era locul preferat de lumea bună a Bucureștiului, pentru promenadă. Plimbările la Șosea se făceau după reguli clare. Nu-și permitea toată lumea să-și facă simțită prezența aici, fiind nevoie de un anumit statut social.
Șoseaua, cum era cunoscută această arteră imediat după inaugurarea sa, a atras foarte multe investiții, de-a lungul său fiind deschise multe localuri elegante în care domnii și doamnele acelor vremuri își petreceau timpul.
Numele său amintește de contele Pavel Kiseleff, cel care a condus, între 1829 și 1834, administrația militară rusească din Țara Românească. De fapt, chiar contele Pavel Kiseleff a fost cel care a avut inițiativa înființării Șoselei.
O plimbare „la Șosea” în zilele noastre ne oferă posibilitatea de a trece pe lângă un șir lung de case, palate și monumente extraordinare. În această zonă avem ocazia să vizităm câteva dintre muzeele importante ale Bucureștiului. Este vorba despre Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, despre Muzeul Naţional de Geologie sau despre Muzeul Național al Țăranului Român.
Alte obiective importante pe care turistul are ocazia să le vadă sunt Biserica „Izvorul Tămăduirii” Mavrogheni, Bufetul de la Şosea sau Parcul Kiseleff.
De la Șosea se poate ajunge foarte ușor și la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”, dar și la Palatul Elisabeta, la Mănăstirea Cașin sau în Parcul Regele Mihai I.
Iar acestea sunt doar câteva dintre obiectivele pe care turistul care ajunge pe Șoseaua Kiseleff le are în apropiere.
Spre „inima” orașului
Din Piața Romană, centrul orașului se deschide cu două artere esențiale: Bulevardul General Gheorghe Magheru și Bulevardul Dacia.
Fiecare dintre aceste două bulevarde generoase are farmecul său specific și ajunge în zone de interes total diferite.
Bulevardul General Gheorghe Magheru oferă călătorului modern acces la centre comerciale cu branduri exclusiviste, hoteluri și restaurante, aparținând unor lanțuri celebre.
De asemenea, turistului iubitor de artă i se deschide în față o paletă largă de oportunități. Plecând din acest bulevard, poate ajunge să viziteze galeriile care sunt găzduite de clădirile din apropiere sau muzeele de pe Calea Victoriei.
De o parte și de alta a acestei artere se deschid cartiere în care se simte puternic parfumul unor epoci trecute. Un exemplu îl constituie cartierul armenesc unde aerul este îmbibat și acum cu mireasma mărfurilor vândute de negustorii armeni.
În plus, urmând firul descris de acest bulevard se ajunge foarte ușor în Centrul Vechi, un loc în care istoria se îmbină perfect cu viața modernă, având ca rezultat o atmosferă ce magnetizează turiștii care vin să viziteze Bucureștiul.
După Piața Universității, această arteră își schimbă numele, preluându-l pe cel al politicianului I.C. Brătianu.
Și, dacă urmezi firul descris de Bulevardul I.C. Bratianu, ajungi într-un alt cartier de poveste: cartierul evreiesc, acolo unde poți descoperi multe sinagogi, dar și un număr important de clădiri care vorbesc despre arhitectura unor epoci trecute. Iar dacă vei alege să faci acest traseu, te poți îndrepta spre malurile Dâmboviței, râul care știe cel mai bine istoria Bucureștiului.
Bulevardele care ne conduc spre vremuri de poveste
Bulevardul Dacia, eclectic, cu vilele sale istorice, face legătura între Piața Romană și Calea Moșilor – o altă arteră destinată comerțului încă din Evul Mediu.
Iar zona cuprinsă între aceste bulevarde imense ascunde parcuri cochete: Parcul Ioanid sau Parcul Grădina Icoanei, dar și imobile cu personalitate, care au ieșit de pe planșetele arhitecților care au șlefuit, în timp, orașul: Ion D. Berindey, Ion Mincu, Grigore Cerchez, Albert Galleron etc.
Tot aici găsim și obiective surprinzătoare, așa cum este Biserica Anglicană din București, aflată la intersecția Străzii Dionisie Lupu cu Strada Pictor Arthur Verona. Acest edificiu amintește despre comunitatea britanică pe care o puteam întâlni în București acum mai bine de un secol. Clădirea a fost construită în anul 1914, iar cel care a întocmit planurile a fost arhitectul Victor Ștephănescu.
Un alt obiectiv important este Biserica Icoanei, de la al cărui nume a fost „botezată” întreaga zonă. Acest lăcaș de cult adăpostește o icoană care a scăpat miraculos dintr-un incendiu devastator. Biserica nu atrage doar pașii credincioșilor care vin aici pentru a se ruga, ci și pe cei ai turiștilor care încearcă să înțeleagă istoria acestor meleaguri spusă prin intermediul lăcașelor de cult.
De fapt, fiecare dintre clădirile pe care le descoperim prin Bucureștiul cartierelor de poveste ascunde între zidurile sale istorii care abia așteaptă să fie descoperite.
Străzile în această parte de oraș formează un fel de pânză de păianjen, și se deschid, inevitabil, în marele Bulevard Gheorghe Magheru. Deși, pare că rătăcește fără sens, oricând călătorul ajunge fără veste în acest bulevard care-l readuce în mijlocul tumultului din București.
De la Piața Unirii, traversând râul Dîmbovița, Bulevardul I.C Brătianu își schimbă încă o dată numele și devine Bulevardul Dimitrie Cantemir. Și acest bulevard este la fel de larg și de generos.
Ascunsă de blocuri, pe partea dinspre râul Dâmbovița a bulevardului, se află Mănăstirea Radu Vodă în incinta căreia funcționează Seminarul Teologic Ortodox. Simetric, de cealaltă parte a arterei, se poate vedea Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității București, care este ascunsă într-un labirint de străduțe cu imobile de la început de secol al XX- lea sau chiar mai vechi.
Capătul firului acestei artere îl lasă pe călător în Parcul Tineretului, o suprafață de 200 de hectare de spațiu verde, care se învecinează pe latura de sud cu Orășelul Copiilor, iar pe latura dinspre vest cu Parcul Carol I.
Bucureștiul cartierelor de poveste îl poate conduce pe turist și în alte zone la fel de spectaculoase. Aici, acesta are ocazia să vadă alte clădiri spectaculoase care au învins timpul, dar și blocuri care amintesc de perioada comunistă.
Amestecul de stiluri, culturi, comunități care domină Bucureștiul, face din Capitala României un oraș unic, în care gusturile oricărui tip de turist sunt satisfăcute. Bucureștiul este deschis pentru călătorul dornic să respire istorie, pentru cel avid de distracție, dar și pentru cel care caută liniștea unei metropole ce nu a fost atinsă în totalitate de globalism. Se întâmplă acest lucru pentru că Bucureștiul este orașul tuturor!
