Oamenii potenți financiar și-au pus în evidență puterea și prin intermediul construcțiilor pe care le-au comandat. Multe dintre aceste imobile poartă semnătura unor arhitecți importanți de la noi din țară sau din străinătate. Bucureștiul este plin de astfel de clădiri pe care turistul le poate admira și de care se poate bucura.
Ne vom opri astăzi la câteva dintre palatele care pun în valoare orașul, oferindu-i acel aer de mister, de poveste.
„Palatul Biron” din Micul Paris
Undeva pe Bulevardul Aviatorilor, pe Aleea Alexandru se află Casa Manu- Auschnitt. Imobilul este deținut astăzi de un potent om de afaceri de la noi din țară, dar cândva aici a locuit unul dintre cei mai cunoscuți juriști, Ioan Manu, fiul generalului Gheorghe Manu.
Casa din Aleea Alexandru este una dintre cele mai spectaculoase clădiri în stil Ludovic al XIV- lea din București. Imobilul poartă semnătura arhitectului Grigore Cerchez și este copia fidelă a Palatului Biron din Paris.
Ioan Manu a construit acest superb palat pentru a locui aici împreună cu soția sa Elisabeta (Zetta) Cantacuzino. Din păcate, familia Manu s-a putut bucura de această casă, finalizată în anul 1915, doar până în 1932, atunci când Ioan Manu a falimentat și a fost nevoit să-și vândă palatul industriașului Max Auschnitt.
Palatul Crețulescu și Parcul Cișmigiu
Foarte aproape de Parcul Cișmigiu, pe Strada Știrbei Vodă, se află Palatul Crețulescu. Edificiul, care aparține astăzi Ministerului Educației și Cercetării, a fost ridicat la ordinele Elenei Kretzulescu, descendentă a unor mari familii de boieri.
În anul 1902, Elena Kretzulescu l-a angajat pe arhitectul Petre Antonescu pentru a proiecta o construcție în stilul Renașterii franceze cu influențe baroce. În jurul impresionantei construcții, proprietara sa a amenajat un parc superb, care mai târziu va deveni Parcul Cișmigiu.
Palate de poveste
Un alt palat impresionat al Bucureștiului este cel construit de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica, în anul 1822.
Palatul Ghica Tei a fost ridicat după planurile arhitectului Xavier Villacrosse și este o construcție realizată în stilul neoclasic, cu puternice influențe italiene.
Emblematic pentru Bucureștiul interbelic, Palatul H. Spayer de pe Strada Batiștei, numărul 24 A, mai este cunoscut și sub numele de Casa Marmorosch Blank.
Construcția datează din anul 1900 și a fost proiectată de arhitectul Louis Blanc. Herman Spayer o ordonat ridicarea acestei clădiri din dorința de a-și pune în evidență puterea financiară.
Dintr-o astfel de prezentare nu poate lipsi nici Palatul Romanit, clădire care astăzi găzduiește Muzeul Colecțiilor de Artă.
Clădirea situată pe Calea Victoriei, la numărul 111 a fost construită la ordinele boierului C. Faca. Acesta a murit înainte ca proiectul său să fie finalizat, iar moștenitorii au decis să vândă palatul vistiernicului grec Romanit, care, de altfel, va finaliza imobilul.
La rândul său, Palatul Șuțu găzduiește Muzeul Municipiului București. Clădirea de pe Bulevardul Ion C. Brătianu, numărul 2, este una dintre cele mai spectaculoase reședințe aristocratice din București. Cel care a comandat această construcție a fost postelnicul Costache Șuțu. Lucrările au fost realizate între anii 1833 – 1835 și au respectat planurile întocmite de arhitecții Conrad Schwink şi Johann Veit. De asemenea, interiorul acestui imobil impresionant a fost proiectat de cunoscutul artist Karl Storck.
Vom încheia acest tur cu Palatul Suter, situat în apropierea Parcului Carol I. În acest imobil cu o poveste impresionantă, funcționează astăzi un celebru hotel din București.
Arhitectul elveţian Gustav Adolf Suter, un prieten foarte bun al Regelui Carol I al României, și-a dorit să aibă în București o reședință pe măsura renumelui său. Astfel a luat naștere proiectul care a stat la baza construirii uneia dintre cele mai frumoase clădiri pe care o putem admira astăzi în Capitala României.
De altfel, celebrul architect și-a pus amprenta puternic asupra imaginii Bucureștiului, în condițiile în care Regele Carol I și-a chemat prietenul în ajutor și i-a încredinţat primele studii cu privire la asanarea mlaştinilor din Filaret şi transformarea locului într-un frumos parc.
Revenind la Palatul Suter, acesta a fost ridicat în perioada 1902-1906 și respectă stilul neoclasic, având puternice influențe brâncovenești. După moartea arhitectului Gustav Adolf Suter, clădirea a trecut pe la mai mulți proprietari. Unul dintre ei, un bancher grec, a cumpărat-o în 1940 și a făcut-o cadou amantei sale.
Multele palate pe care le putem admira peste tot prin București ascund istorii interesante care ne dezvăluie influențele unor mari familii în dezvoltarea acestui oraș.
