miercuri, februarie 8, 2023
-2 C
București
spot_img

Cine a fost Effingham Grant, cel al cărui nume poartă celebrul pod Grant din București?

Inaugurat în anul 1910, Podul Grant a fost proiectat inițial pentru mașini și pentru tramvai având structură metalică.

Construcția a suferit de-a lungul timpului o serie de modificări pentru lărgirea părții carosabile, ultima în 1967. Trecerea anilor și-a pus amprenta pe de-acum bătrânul pod, astfel că, în anul 1979, începe construirea noului Pod Grant, paralel cu cel inițial, respectând noile standarde antiseismice stabilite după cutremurul devastator din 1977.

În prezent, din vechiul pod a mai rămas în picioare doar un zid, care pare o punte către trecut și către începuturile infrastructurii moderne de la începutul secolului XX. Noua construcție avea o structură bazată pe grinzi precomprimate din beton, o tehnologie constructivă avansată pentru acele vremuri, realizată cu resurse românești la întreprinderea Granitul.

Cine a fost Effingham Grant?

Un scoțian a dat numele Podului Grant (pod pentru șosea și tramvai din București, inaugurat în 1982, care traversează liniile de cale ferată ce pătrund spre Gara Basarab și Gara București Nord)Deși ocupă un loc important în inimile bucureștenilor, puțini dintre aceștia știu că povestea Podului Grant a început de la o… poveste de dragoste dintre un scoțian și o tânără româncă din vestitul neam al Goleștilor, luptători în Revoluția de la 1848. În anul 1837, Effingham Grant (1820-1892, diplomat, om de afaceri și filantrop, născut în Marea Britanie și stabilit ulterior în România), un respectabil cetățean britanic în vârstă de doar 16 ani, ajunge în Valahia de atunci, în calitate de secretar al consulului britanic al vremii.

Pasajul principal asigura circulația traficului auto pe patru benzi, câte două pe sens, lățimea totală a unui sens fiind de 10.5 metri. Între cele două sensuri de deplasare au fost montate liniile de tramvai. În afară de pasajul principal există și șase pasaje amplasate pe bretelele care făceau și fac legătura cu diversele artere de circulație din zonă. Astfel, pasajele de acces dinspre calea Giulești și de coborâre către calea Giulești asigură circulația mașinilor pe o bandă în sens unic, având o lățime de 5,50 metri.

Celelalte bretele asigură circulația rutieră pe două benzi de circulație, câte una pe sens, acestea având o lățime totală de 11,00 metri. Noul pod a fost dat integral în folosință în 1982 și avea rolul de a face legătura între cartierele centrale, dincolo de liniile ferate late de 136 de metri, și cartierele mărginașe Crângași și Militari, potrivit media.

Articole asemănătoare

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole