Clădirile noi, dar și cele existente care vor fi supuse unei renovări majore trebuie să respecte, din acest an, noi standarde privind temperaturile ideale, calitatea aerului interior, nivelul de zgomot și iluminatul, pentru a asigura un climat interior sănătos și confortabil. Noile standarde naționale, bazate pe cele europene, au fost elaborate de către Organismul Național de Standardizare din România (ASRO), în cadrul programului România Eficientă, derulat de Energy Policy Group (EPG).
Ele sunt obligatorii pentru proiectanții de clădiri, pentru că eficiența energetică a clădirii trebuie avută în vedere încă din faza de proiectare, în vederea obținerii autorizației de construire. De asemenea, standardele trebuie luate în calcul de către auditorii energetici, la evaluarea performanței energetice a clădirilor.
Noile standarde sunt importante pentru că specifică parametrii care trebuie respectați în designul sistemelor de încălzire, răcire, ventilare și iluminat, pentru a le face mai eficiente energetic și a crește gradul de confort în clădiri.
Care sunt temperaturile interioare optime
În ceea ce privește temperaturile ideale din locuințe, acestea diferă în funcție de cameră. Practic, atât în dormitor, cât și în camera de zi, temperatura optimă ar trebui să fie de 20°C. O temperatură mai ridicată ar trebui să fie în baie, mai exact de 22°C, în timp ce în bucătărie sunt mai mult decât suficiente 18°C.
În cazul clădirilor de birouri și al clădirilor administrative, temperatura optimă este tot de 20°C, excepție făcând vestiarele, unde temperatura trebuie să fie de 22°C.
De asemenea, sunt stabilite și temperaturile pentru clădirile destinate învățământului. În sălile de curs, laboratoare, amfiteatre, săli de conferințe, temperatura optimă este de 18°C. În camerele de joc din creșe temperatura ideală este de 22°C, iar în camerele de joc din grădinițe, de 20°C.
În spitale, temperatura din saloanele destinate bolnavilor trebuie să fie de 22°C, în timp ce în maternități aceasta ajunge până la 25°C.
„Au existat anterior standarde pentru evaluarea performanței energetice a clădirilor, dar cerința referitoare la construirea exclusivă a clădirilor cu consum de energie aproape zero, inclusiv dotarea acestor clădiri cu surse regenerabile de energie, a necesitat elaborarea unui set nou de standarde, cu metode noi de calcul, care să răspundă noilor cerințe ale Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor”, declară Iuliana Chilea, director general al ASRO, instituție implicată ca partener în programul România Eficientă.
În plus, este pentru prima oară când standardele europene referitoare la evaluarea performanței energetice, adoptate ca standarde naționale, necesită o anexă națională pentru particularizarea la nivelul fiecărei țări, în funcție de condițiile climatice, tehnice sau economice, a mai explicat Iuliana Chilea.
Norme pentru clădiri puțin poluante
Pe lângă criteriile naționale pentru confortul termic, anexa elaborată de ASRO stabilește și criteriile de bază pentru calitatea aerului interior și debitele de ventilare, modul de stabilire al clădirilor puțin și foarte puțin poluante, criterii pentru iluminare, criterii acustice pentru sistemele interioare, valori recomandate de Organizația Mondială a Sănătății pentru calitatea aerului.
De pildă, clădirea este considerată puțin poluantă dacă majoritatea materialelor din interior prezintă emisii reduse. Materialele care au emisii reduse sau foarte reduse sunt piatra, sticla, ceramica și metalul netratat, ce nu prezintă emisii în aerul interior.
Standardele sunt deja în vigoare și vor fi obligatorii după publicarea „Metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor”, reglementare a cărei elaborare este în sarcina Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și care va fi publicată în acest an.
Eficiența energetică în clădiri reprezintă una dintre modalitățile cele mai eficace pentru creșterea economiilor de energie, iar renovarea clădirilor existente și construcția unor clădiri noi sustenabile pot conduce la economii semnificative. În plus, clădirile cu o performanță energetică ridicată mai oferă și alte avantaje, de la confortul locatarilor, impactul redus asupra mediului, până la facturi mai mici pentru încălzire și răcire.
Autor: Ioana Galeș
Foto: Pixabay.com
