miercuri, februarie 8, 2023
-2 C
București
spot_img

„O arheologie a munților din Maramureș”. Ce s-a descoperit aici. Imagini spectaculoase

În perioada 22-29 august 2022, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș (Baia Mare), instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Maramureș, în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române (București) a desfășurat ultima campanie de cercetări arheologice din cadrul proiectului „O arheologie a munților din Maramureș”.

„O arheologie a munților din Maramureș”. Imagini spectaculoase

În perioada 2012-2019, în Munţii Maramureşului – zona Pasului Prislop (Borşa) și Munții Rodnei – zona lacului Știol, au fost identificate mai multe situri arheologice: Vârful Ştiol, Pasul PrislopPârtia de schi, Poaiana ȘtiolStâna Ştiol, Podul Prelucilor, Coasta PlaiuluiStâna Gropşoare, Gura Obcinii, Tarniţa Sălăşimuri/ Sălăşinuri, Dealul Corobaia, Preluca Căprioarei  și Valea Ursului/Izvorul Ursului.

În toate aceste situri au fost descoperite exclusiv piese litice, confecţionate din roci silicioase cu proveniențe diferite, cum ar fi menilitul (din flișul paleogen maramureșan), șisturile negre și gresiile de Audia (din flișul cretacic al Carpaților Orientali), dar și silexul de Prut/Nistru (Platforma Moldovenească).

În lipsa unor piese crono-cultural specifice, aceste dovezi de locuire pot fi atribuite larg Paleoliticului superior târziu (Epigravettian) și/sau Mezoliticului(circa 20.000 – 8000 î.Chr.).

Cercetările de teren din 2022 au urmărit în mod special verificarea stării de conservare a siturilor, precum și descoperirea de noi piese pe cuprinsul acestora. În acest sens au fost cercetate siturile de la Pasul PrislopPârtia de schi, Vârful Ştiol, Poaiana ȘtiolStâna Ştiol, Podul Prelucilor  și Coasta PlaiuluiStâna Gropşoare.

De asemenea, colectivul de cercetare a avut în vedere identificarea de noi situri arheologice; astfel, un sit similar cu cele menționate mai sus a fost descoperit pe panta sudică a dealului Bârjabei.

Vestigiile arheologice recente din Primul şi din al Doilea Război Mondial, realizate din beton armat (buncăre, cazemate, cuiburi de mitralieră), precum și tranșeele din Pasul Prislop, dealul Ștrampuc, dealul Țâfa, Tarnița Tâfa și dealul/vf. Bârjabei, au fost documentate prin desene, fotografii și fotografii aeriene.

Totodată, din construcțiile de beton au fost prelevate probe ce urmează a fi analizate la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Nu în ultimul rând, în Pasul Prislop, au fost verificate posibilele locații a două cazemate românești care făceau parte din așa-numita linie de apărare Carol al II-lea, precum și locul lagărului de muncă din perioada regimului hortyst, unde au fost cantonați muncitorii care au lucrat la construirea liniei de apărare Árpád din această zonă.

Din colectivul de cercetare au făcut parte: Dan Pop (Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie din Baia Mare), Radu-Alexandru Dragoman, Alexandru Ciornei şi Cătălin Nicolae (Institutul de Arheologie „Vasile Parvan” din Bucuresti).

Finanțarea cercetărilor a fost asigurată de către Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureș din Baia Mare.

Text: Dan Pop, Alexandru Ciornei, Radu-Alexandru Dragoman

Fotografii: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș/ Cătălin Nicolae, Alexandru Ciornei, Dan Pop

Articole asemănătoare

- Advertisement -spot_img

Ultimele articole