Pentru ca investitorii să se simtă protejați în Republica Moldova
Lupta împotriva corupției este importantă
- A subliniat comisarul european într-o vizită la Chișinău
Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) a adus beneficii substanțiale economiei Republicii Moldova. La trei ani de implementare, exporturile moldovenești pe piața europeană au crescut cu două treimi iar importurile din UE pe piața moldovenească – cu 50 la sută. Declarații în acest sens a făcut Cecilia Malmström, comisar european pentru comerț, marți, 7 noiembrie, la o conferință de presă la Chișinău, susținută alături de premierul Pavel Filip, transmite IPN.
Relațiile comerciale dintre Republica Moldova și UE au devenit foarte strânse. DCFTA a oferit Moldovei acces preferențial la cea mai mare piață a lumii, export fără de taxe și multe oportunități de investiții. Producătorii de fructe, de legume și de conserve și-au crescut exporturile cu 20%. Exporturile de vinuri au crescut și ele de două ori, a remarcat Cecilia Malmström. Potrivit comisarului european, este necesar să continuăm reformele în domeniul siguranței alimentare, pentru că există bariere la exportul produselor de origine vegetală și animală.
„Am discutat reformele care trebuie derulate astfel încât exportatorii de ouă și de carne să aibă acces la piața UE. Lupta împotriva corupției, la fel, este importantă pentru ca investitorii să se simtă protejați în Republica Moldova”, a remarcat Cecilia Malmström.
Premierul Pavel Filip a remarcat că DCFTA este un acord foarte important pentru Republica Moldova și trebuie valorificat la maximum accesul la piața europeană oferit de acesta. „Exporturile pe piața UE au atins cota de 64%. În același timp, importurile din UE în Republica Moldova constituie 50%. Notăm creșterea continuă a numărului de companii implicate în comerțul cu UE și diversificarea tipurilor de produse exportate”, a declarat în același context premierul.
Pavel Filip a mai spus că succesele obținute a determinat autoritățile de la Chișinău să ceară majorarea cotelor de export la struguri de masă, prune, cireșe și modificarea condițiilor de export pentru grâu, orz, porumb și zahăr. Premierul a discutat cu Cecilia Malmström posibilitatea extinderii DCFTA în regiunea transnistreană și în anul viitor. Cât privește exportul produselor de origine animală şi vegetală, Pavel Filip a spus că sunt încă multe reforme de făcut. „Perspectivele pentru noi sunt clare în acest sens. Am certitudinea că anul viitor va fi unul productiv în acest sens pentru Republica Moldova”, a conchis Pavel Filip. Comisarul Uniunii Europene pentru comerț Cecilia Malmström a efectuat în zilele de 6 și 7 noiembrie o vizită la Chișinău. (Ion Panfil)
Un nou pod pentru circulația persoanelor, transportului și bunurilor
„Semnarea deciziei protocolului privind deschiderea podului Gura Bâcului-Bîcioc va oferi oportunități semnificativ crescute pentru facilitarea circulației persoanelor, transportului și bunurilor, și activităților de afaceri pe ambele maluri ale Nistrului și în întreaga regiune”, se menționează într-o declarație a Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, citată de IPN.
În declarație se mai spune că activitatea președinției austriece în exercițiu a OSCE a fost deosebit de importantă pentru atingerea acestui rezultat. Este important ca această decizie să fie pusă acum în aplicare, după cum au convenit părțile, iar Uniunea Europeană este gata să sprijine acest lucru cât de mult posibil.
„Așa cum se arată în declarația președinției în exercițiu a OSCE, sperăm că acest lucru poate facilita realizarea de următori pași în formatul 5 + 2. Uniunea Europeană își va continua participarea activă la negocierile privind procesul de reglementare transnistreană și așteaptă cu interes o întâlnire în formatul 5 + 2 în viitorul apropiat”, se mai spune în declarația transmisă de www.ipn.md.
La sfârșitul săptămânii trecute, reprezentanții politici de la Chișinău și Tiraspol în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană, Gheorghe Bălan și Vitali Ignatiev, au semnat proiectul deciziei protocolare cu privire la deschiderea podului. Potrivit părților, podul urmează să devină funcțional până la sfârșitul lunii noiembrie. (Ion Panfil)
Acees facil la informații pentru extindere activități pe piața UE
Un nou proiect al Uniunii Europene, pentru asigurarea vizibilității și comunicării acțiunilor de implementare a Acordului de Asociere/Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (AA/DCFTA) a fost lansat astăzi, 7 noiembrie, la Chișinău. Proiectul va dura doi ani și prevede investiții de 1,9 milioane de euro, transmite IPN.
Vicepremierul Octavian Calmâc, ministru al economiei și infrastructurii, a declarat în cadrul evenimentului că la nivel sectorial, la nivelul agentului economic, dar și la nivelul investitorilor mari sau mici s-a vorbit puțin despre avantajele DCFTA. De aceea nu au putut utiliza la maximum avantajele care le sunt oferite. „Sunt convins că acest proiect de vizibilitate și comunicare va atinge toate sectoarele economiei naționale, cu o prestație activă și diseminare a informației la acest subiect. Vor fi date explicații tematice sectoriale, astfel încât toți să găsească răspunsuri la întrebările lor, să vadă pe exemple concrete care sunt avantajele și posibilitățile pieței de desfacere a Uniunii Europene și ale cooperării industriale pe această platformă. Acordul de Asociere acoperă totul, cu excepția unor aspecte politice ce țin de aspirațiile Republicii Moldova de a fi parte a UE”, a mai spus Octavian Calmâc.
Prezentă la evenimentul de lansare a proiectului, comisarul european pentru comerț, Cecilia Malmström, a remarcat că UE a devenit cea mai importantă piață de desfacere a Moldovei. Comunitatea oamenilor de afaceri cunoaște oportunitățile, dar nu întotdeauna le poate accesa pentru că unele cerințe tehnice nu sunt atât de clare. „De exemplu, companiile mici nu tot timpul au resurse pentru a angaja o persoană care să intre pe site și să verifice legislația, să înțeleagă toate cerințele. Ceea ce am înțeles noi este că oamenii au nevoie de acces la mai multă informație. Acest proiect include comunicări despre DCFTA pentru publicul larg, dar pentru a comunica acest lucru avem nevoie de istorii adevărate, antreprenori, nu doar în Chișinău, dar și în țară, care pot să-și spună povestea lor de succes și să spună singuri care au fost avantajele”, a specificat Cecilia Malmström, citată de www.ipn.md.
Printre acțiunile care vor fi întreprinse pe parcursul a doi ani în cadrul proiectului au fost menționate: oferirea de informații și asistență prin ODIMM și MIEPO, organizarea de evenimente de instruire privind informațiile și serviciile pe care le oferă DCFTA, dar și peste 40 de ateliere de lucru și sesiuni de instruire privind accesarea, evaluarea periodică și adaptarea serviciilor în funcție de necesitățile beneficiarului.
Pe parcursul a trei ani de implementare a DCFTA, exporturile în UE au înregistrat o dinamică pozitivă. Comerțul cu UE a contribuit cu 7,2% la creșterea exporturilor Republicii Moldova, iar 1360 companii autohtone (60% din numărul total de companii exportatoare) exportă în UE. Exporturile moldovenești pe piața europeană au atins cota de 64%. În același timp, importurile din UE în Republica Moldova constituie 50%. (Ion Panfil)
Aparate de taxat în loc de taxatori?
Noul viceprimar al capitalei, Ruslan Codreanu, și-a propus să se concentreze pe eliminarea corupției din Primărie, pe diminuarea birocrației din cadrul instituției, dar și pe reformarea serviciilor publice pentru a elimina dublarea atribuțiilor. De asemenea, edilul dorește implementarea sistemului de taxare electronică în transportul public, să digitalizeze arhiva municipală și să asigure protecția și siguranța animalelor fără adăpost, transmite IPN.
„În calitate de președinte al fracțiunii PPEM din CMC, am pus deja pe masa de discuții comasarea Parcului Urban de Autobuze cu Regia Transport Electric, astfel încât să avem o singură întreprindere mult mai eficientă și să nu mai pierdem sute de mii de lei din bugetul municipalității”, a declarat Ruslan Codreanu, citat într-un comunicat de presă remis PPEM.
Cât ține digitalizarea arhivei municipale, Ruslan Codreanu argumentează că în arhiva municipiului există circa 22 de milioane de acte, care trebuie plasate online, ca cetățeanul să nu mai fie nevoit să aștepte săptămâni întregi eliberarea unui document din arhivă, menționează aceeași sursă www.ipn.md.
În același timp, noul viceprimar este de părere că problema animalelor fără adăpost trebuie rezolvată în concordanță cu protecția drepturilor animalelor. „Am promis că, timp de o lună, voi pune pe masa CMC Regulamentul care prevede protecția acestei categorii de animale. Totodată, trebuie să stabilim contacte cu companiile și fundațiile internaționale care gratuit sterilizează animalele fără companie. Trebuie doar să avem deschiderea să conlucrăm”, a menționat Codreanu, citat de Agenția de presă IPN.
Viceprimarul a mai spus că elementul-cheie al unei instituții publice, care să aducă randament municipalității, sunt funcționarii responsabili. „Ziceam că este posibil de implementat ideea ghișeului unic, dorință să fie”, a subliniat Codreanu. În opinia sa, noua echipă administrativă a Primăriei trebuie să traseze foarte clar responsabilitățile, dar și prioritățile locuitorilor municipiului Chișinău.
Amintim că Ruslan Codreanu și Silvia Radu au fost numiți luni, 6 noiembrie, în funcția de viceprimari ai capitalei în baza unei dispoziții semnate de către primarul interimar Nistor Grozavu. Totodată, atribuțiile de primar interimar au fost delegate Silviei Radu. (Ion Panfil)
SMURD și la Cimișlia
Un nou serviciu de prim ajutor SMURD urmează să fie lansat în scurt timp și la Cimișlia. Paramedicii vor oferi asistență calificată oamenilor din raionul Cimișlia după ce 13 angajați ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență vor absolvi cursul de instruire inițiat de trei formatori ai Serviciului Situații Excepționale pregătiți la Târgul Mureș, România, transmite IPN.
Potrivit IGSU, cursul pentru viitorii angajați SMURD va dura patru săptămâni, iar după absolvirea acestora specialiștii vor merge pentru dobândirea experienței practice la Iași. La întoarcere, reprezentanții Serviciului Situații Excepționale vor activa la Cimișlia și Hâncești.
Mai mult, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență prevede posibilitatea lansării unui astfel de serviciu în apropierea frontierei la Leușeni, pentru ca paramedicii să poată acorda asistență transfrontalieră.
În prezent, serviciul de prim ajutor SMURD se găsește la Bălți și Cahul, transmite www.ipn.md. (Ion Panfil)
450 de companii vofr fi prezente la ”Fabricat în Moldova”
Cea de-a 17-a ediție a expoziției-târg „Fabricat în Moldova” se va desfășura între 31 ianuarie și 4 februarie la Moldexpo, cu genericul: „Fabricat în Moldova, fabricat pentru tine”. Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie, a menționat într-o conferință de presă că este un eveniment de totalizare a anului antreprenorial. Spațiul expozițional va cuprinde peste 3100 m.p., în trei pavilioane. Deja 450 de companii din Moldova și-au anunțat participarea, dar lista rămâne deschisă, transmite IPN.
La „Fabricat în Moldova” vor participa și companii din Turcia, România, Ucraina, Belarus, Federația Rusă. Se negociază și cu companii din Iran, Germania și din alte țări. Circa 50% din spațiile expoziționale au fost deja solicitate de companii participante.
Guvernul, care patronează această manifestare, va antrena ministerele și agențiile sale, care vor veni cu diverse seminare și conferințe în cadrul programului de afaceri al expoziției-târg.
Un nou element al ediției din anul 2018 îl reprezintă un forum investițional care va avea loc în sudul țării. „Vrem să promovăm prin intermediul acestui forum oportunitățile investiționale din sudul republicii. Evenimentul va avea loc pe 2 februarie, având sprijinul partenerilor CCI și al oamenilor de afaceri din județele Tulcea și Galați (din România) și Odesa (Ucraina)”, a specificat Sergiu Harea în același context.
De asemenea, programul de afaceri va găzdui, pe bază de reciprocitate, un forum organizat de partenerii ucraineni. Pe parcursul zilelor de expoziție se preconizează preconizat un amplu program cultural, menționează IPN.
Președintele CCI a mai spus că, în afară de pregătirile pentru „Fabricat în Moldova” și alte manifestări expoziționale din țară, CCI, între 30 noiembrie-2 decembrie, va participa cu stand colectiv la o expoziție din Polonia, iar pentru anul viitor este preconizată participarea la expoziții importante din Rusia, Ucraina și Germania.
(Ion Panfil)
