”Pastila” Zilei: Calea spre fericire este presărată cu miracole.
Calea spre fericire este presărată cu iubire. Iar aceasta este de mai multe feluri: iubirea de sine, iubirea de Dumnezeu, iubirea de părinți, iubirea de copii, iubirea de partenerul ales pentru o bucată de timp sau, uneori, pentru o viață întreagă.
În aceste vremuri, când ego a pus stăpânire pe mulți oameni, pentru un cuplu iubirea are termen de valabilitate. Pur și simplu expiră termenul pentru doi oameni care se iubeau cândva cu pasiune. Motive?
Căutarea fericirii proprii se află pe primul loc. Și, din păcate în alte cazuri, avem de-a face cu narcisiști sau jucători. Primii se iubesc excesiv pe ei înșiși, ceilalți se mulțumesc cu faptul că au cucerit. Pun cucerirea într-un borcan ca pe un trofeu și merg, apoi, mai departe. Și unii și alții spun zâmbind ironic: ”next”.
De ce unii oameni au încetat să iubească? Simplu, pentru că iubirea aduce la pachet cu ea suferința. Și totuși calea spre fericire este iubirea. Oricare ar fi ea, dar iubirea este necesară, ea fiind motorul vieții.
Atunci când iubirea de sine și de Dumnezeu există în viața noastră, miracolele vor deveni parte din realitatea cotidiană.
Adevărata iubire este însoțită de minuni mai mici și mai mari. Odată ce am pășit pe drumul fericirii, cale de întoarcere nu există. Eu sunt pe acest drum, dar tu?
Text: Ligia Beatrice Vasilescu
Foto: arhiva
