Bucureștiul a reușit să-și păstreze unicitatea.

Bucureștiul este iubit de străini pentru autenticitatea sa. Este una dintre puținele capitale ale lumii pe care globalizarea nu a atins-o și nu i-a șters farmecul. Orașul îmbină într-un mod fermecător vechiul și noul, trecutul și prezentul. Este metropola în care găsim construcții moderne, în care sticla și oțelul sunt vedete, dar și clădiri de patrimoniu ce poartă pe umeri anii istoriei. Sunt acele clădiri care amintesc de vremurile trecute ale acestor meleaguri și care dau un aer boem acestui oraș atât de viu.

Implicarea în acest proiect mi-a dat posibilitatea de a intra în contact cu foarte mulți străini care au ales Bucureștiul pentru a-și construi un traseu profesional. În fiecare discuție pe care am purtat-o am remarcat faptul că toți acești oameni privesc orașul fără încrâncenarea de care românii se lasă uneori cuprinși. Pentru străini Bucureștiul este o capitală europeană care și-a păstrat identitatea și care se remarcă prin unicitatea sa.

Un oraș cu potențial

Stefano Nappo s-a putut împlini profesional pe scena ONB.

Stefano Nappo lucrează de trei ani în București, fiind solist al Operei Naționale. Primul lui contact cu orașul a fost într-o lună de februarie, când afară era frig și ningea. La început nu s-a simțit tocmai confortabil, vremea neprietenoasă făcându-l să se teamă că nu se va putea adapta. S-a înșelat. Astăzi, Bucureștiul este pentru Stefano Nappo ”acasă”. Este locul în care trăiește, în care și-a făcut prieteni și în care a avut posibilitatea de a-și vedea împlinit visul: acela de a dansa pe o scenă mare, în fața unui public generos.

Toți străinii care locuiesc în București laudă parcurile din Capitală.

L-am rugat să-mi spună ce îi place cel mai mult în orașul care l-a adoptat și fără să clipească a declarat că este încântat de „punctele verzi din București”, făcând referire la multele parcuri pe care Capitala României le are. „Parcurile Cișmigiu și Herăstrău sunt două dintre locurile mele favorite. Dacă e să spun ce nu-mi place în București, voi spune că nu-mi place traficul și stresul pe care îl provoacă oamenilor acest trafic. Locuiesc în București de trei ani și am constatat că, în comparație cu alte capitale din întreaga lume, Bucureștiul este autentic, deoarece nu a fost atins sau influențat de globalizare. În ceea ce privește oamenii, cei de la Operă sunt foarte drăguți și prietenoși, mai ales cu noi străinii și m-am simțit întotdeauna binevenit și apreciat”, subliniază Stefano Nappo.

În timpul discuției, îmi atrage atenția că orașul are un mare potențial datorită faptului că deține unele dintre cele mai frumoase și interesante „arhitecturi” pe care el le-a văzut în toate călătoriile sale. „Ar trebui făcut mai mult pentru ca toate aceste clădiri de patrimoniu să fie păstrate în cea mai bună formă. De când m-am mutat eu în București, acum trei ani, am constat o îmbunătățire clară a situației orașului și o dezvoltare evidentă. Sper că se va continua pe această linie”, punctează Stefano Nappo.

Recomandă Calea Victoriei, Parcul Herăstrău și Palatul Parlamentului

Programul lui Stefano este unul plin, dar atunci când are puțin timp liber găsește multe modalități de relaxare. „Atunci când am o lună mai ușoară, cu spectacole mai puține, îmi place ca în timpul liber să merg la sală și la piscină. Am locurile mele pe care le frecventez. Când agenda profesională nu-mi permite un asemenea răsfăț, mă delectez cu un film pe care îl vizionez la cinema sau pe un canal specializat în astfel de programe. Astfel de momente mă ajută să îmi încarc bateriile. Îmi place să stau cu prietenii și să mă uit la filme”, povestește artistul.

Bucureștiul este un oraș deschis pentru artiști.

Se întâmplă uneori să primească vizitele unor apropiați care vin pentru prima dată la București. „De fiecare dată când ajunge cineva la București îl duc la un centru termal unde se poate relaxa. Aleg o astfel de opțiune mai ales în lunile reci, atunci când tânjim după soare. De asemenea, îmi place să îi arăt cât de frumoasă este Calea Victoriei, ce plăcut este să te plimbi prin Parcul Herăstrău și cât de impozantă este clădirea Parlamentului”, nuanțează Stefano.

Experiențele pe care le-a trăit în București îl fac pe tânărul balerin să afirme cu tărie că orașul este unul extrem de prietenos. „Oamenii sunt prietenoși. În special tinerii sunt foarte deschiși. Când intră în contact cu noi și află că suntem din altă țară și că am venit să lucrăm aici se arată foarte încântați. Întotdeauna sunt impresionați atunci când le spun că sunt dansator de balet”, povestește tânărul.

Italianul pentru care România este „faină”

Dacă nu l-ar trada numele, Stefano Nappo ar putea trece lejer drept un ardelean venit în Capitala României. Perioada petrecută la Teatrul de Balet Sibiu și-a pus clar amprenta asupra accentului pe care îl are și l-a făcut să împrumute din dialectul transilvănean. Când auzi rostit de un italian cuvântul „fain” parcă îți crește inima.

Asta se întâmplă atunci când îl asculți vorbind pe Stefano. Tânărul, care acum este balerin la Opera Națională din București, s-a născut în urmă cu 24 de ani în Napoli, Italia.

Stefano Nappo dansează de la șase ani.

”Am început baletul la vârsta de șase ani, la o școală locală de balet și apoi am decis să urmez o carieră în acest domeniu. M-am antrenat la „Accademia Arte e Spettacolo Spazio Danza”, în special cu Rosa Varriale și Francesco Imperatore. Ulterior m-am înscris la Școala Națională de Balet din Londra (ENBS). După absolvirea ENBS mi s-a oferit un loc de muncă la Teatrul de Balet Sibiu. Un an mai târziu, am dat o audiție la Opera Națională București și m-am înscris în corpul de balet. În anul 2017, am fost promovat la statutul de solist. Rolurile mele ca solist includ, printre altele, Beno, din „Lacul Lebedelor”, Benvolio, din „Romeo și Julieta”, Fachir, din „Bayadere”, Precious Stones și Bluebird, din „Frumosa din Pădurea Adormită”. Când am ales baletul, am făcut-o datorită faptului că eram un copil foarte agitat care se mișca tot timpul. Mai târziu mi-am dat seama că pentru a face performanță este nevoie de multă muncă și multă dedicare. Am luat totul ca pe o provocare, iar baletul a devenit prioritatea mea. Dacă ar trebui să mă întorc și să o iau de la capăt, nu aș schimba nimic. Baletul înseamnă totul pentru mine și nu-mi pot imagina viața fără el”, arată tânărul balerin.

România este, pentru Stefano, locul care i-a oferit șansa de a se împlini profesional, iar pentru acest lucru artistul îi este profund recunoscător. ”Pe parcursul anului de absolvire la ENBS, am susținut mai multe audiții în Europa și am fost refuzat de câteva companii din cauza înălțimii mele. Din fericire, acest lucru nu a fost o problemă pentru Teatrul de Balet Sibiu, care mi-a oferit primul meu contract profesional. Pe parcursul anului petrecut în Sibiu, am călătorit foarte mult la București pentru a urmări, la Opera Națională București, un triptic, care includea „In the night” de Jerome Robbins, „In the middle, somewhat elevated” de William Forsythe și „Themes and variations” de George Balanchine. Am decis apoi să vreau să dansez aici, așa că am dat o audiție și mi s-a oferit o slujbă”, povestește dansatorul.

Primul rol pe care l-a avut ca solist a fost Beno, prietenul prințului din „Lacul Lebedelor”. „Beno este și în prezent cel mai provocator rol tehnic pe care am avut plăcerea de a-l dansa. În viitor, mă puteți vedea pe scenă în mai multe roluri. Voi dansa Pasărea Albastră în „Frumoasa din Pădurea Adormită” și Beno în „Lacul Lebedelor” luna aceasta (n. r. octombrie). Mai târziu, în noiembrie și decembrie, voi avea dansul chinezesc în „Spărgătorul de nuci” al lui Oleg Danovski”, menționează balerinul.

Amestecul de nou și vechi dă un farmec aparte orașului.

Stefano Nappo trăiește prin și pentru balet. Pentru el nu există o bucurie mai mare decât cea de a dansa și a plăcea publicului. „Pentru oamenii care iubesc baletul aș spune: veniți la operă și vizionați un spectacol! Este întotdeauna interesant când știi că un show este epuizat, cred că este doar o confirmare că ceea ce facem este apreciat și bine perceput. De asemenea, i-aș încuraja pe cei mai tineri să călătorească și să meargă să vadă diferite companii performând. Personal mi se pare atât de inspirat și de motivant”, declară tânărul.

Stefano este doar unul dintre mulții străini care au ales Bucureștiul pentru afirmare profesională. Povestea lui ne arată că nu este greu să faci performanță în România, important este să vrei și să ai motivație. De asemenea, ne dovedește faptul că Bucureștiul se înscrie în rândul capitalelor europene în care arta este pusă în valoare. Artiștii care ajung să performeze pe scenele bucureștene au bucuria de a se adresa unui public de calitate, iar acest lucru nu face altceva decât să dea culoare orașului aflat în plină dezvoltare.

Autor: Ștefania Enache
Foto: Corina Gheorghe/ Opera Națională București