Pe Strada Venezuela tradiționalul se îmbină perfect cu modernul.

Ne-am plimbat deja prin Argentina și Brazilia, așa că a venit momentul să explorăm Venezuela. Nu avem nevoie de viză sau de bilet de avion! E suficient să intrăm în unul dintre cele mai liniștite cartiere din București, acolo unde străzile poartă nume de capitale sau de țări. Am putea spune că harta lumii „s-a ascuns” în această zonă a orașului și ne permite să vedem rând pe rând cele mai exotice locuri.

Nu vă așteptați ca în Venezuela din inima Bucureștiului să pătrundeți în raiul de pe pământul descoperit de Cristofor Columb. Nu vă așteptați să vă învăluie parfumul de orhidee specific țării aflate în nordul Americii de Sud.

Pe Strada Venezuela, altele sunt surprizele care se deschid în fața călătorului dornic să exploreze cartierele de poveste din București.

Ca și Strada Tirana, Strada Venezuela străbate radial potcoavele formate de Strada Modrogan și Aleea Alexandru, potcoave care se deschid în Bulevardul Aviatorilor.

Presărată cu vile care păstreză eclectismul dominant în acest cartier, Strada Venezuela mărginește curtea Ministerului Afacerilor Externe.

În spatele copacilor stau ascunse case spectaculoase.

Surprinzător pentru unii, deloc surprinzător pentru cei obișnuiți cu influențele orientale ale Bucureștiului, strada cu nume de sorginte latino-americană se termină în micul și elegantul Parc „Khalil Gibran”.

Un disc format la confluența străzilor: Venezuela, Rabat, Atena și Ankara, parcul reprezintă un spațiu de socializare, un răgaz pentru călătorul pierdut în labirintul cartierului cu străzi cu nume de țări și capitale. Nici nu s-ar putea altfel într-un spațiu care ne amintește de Khalil Gibran (1883-1931), poet, filosof și pictor libanez, unul dintre cei mai cunoscuți militanți pentru emanciparea statelor arabe de sub dominația otomană.

Dar, până la parc, strada începe, practic, din poarta Ministerului Afacerilor Externe.

La numărul 6 ne întâmpină o clădire masivă, în stil clasic, încadrată în categoria monumentelor istorice. Casa adăpostește acum o grădiniță, iar glasurile copiilor care își petrec timpul aici umplu toată zona de veselie.

Puțin mai jos vom remarca vila de la numărul 10. Este tot o clădire monument istoric și a fost construită în stil neoromânesc, având pridvor, arcade trilobate și inserții de lemn. Ferestrele sunt împodobite cu motive populare românești.

Cele două vile descrise mai sus fac parte din specificul construcțiilor de început de secol al XX-lea.

Parcul Khalil Gibran

Parcul „Khalil Gibran” se integrează perfect în acest colț de oraș.

Coronamentul bogat al arborilor, îmbrăcat în culorile toamnei, formează o boltă de catedrală gotică, iar în spatele lui sunt ascunse și vile moderne, construite în stil cubist.

Mergând pe linia descrisă de copacii care străjuiesc Strada Venezuela, ți se oferă o deschidere aproape bruscă spre un spațiu în care ajung patru străzi. Aceste străzi nu formează o intersecție clasică, în cruce, ci un fel de vârf de triunghi în interiorul căruia este înscris parcul circular „Khalil Gibran”.

Verde, cochet, cu mobilier specific, parcul permite celor mici și celor mari să se oprească la joacă sau la odihnă în drumul lor spre sau dinspre casă.

Când poposești în acest loc nu ai cum să nu te întrebi cine este Khalil Gibran și de ce are un spațiu dedicat în Capitala României? Și așa ai să afli că nu doar în București există un loc care îi poartă numele.

Dacă mergi din Australia în Brazilia, din Armenia în Mexic, din Montreal prin New York sau Washington și ajungi în Beirutul din Libanul natal sau în Tripoli, o să găsești o statuie, o stradă, o aripă a unui muzeu, un pavilion, sau o secție a unei universități dedicată omului de cultură Khalil Gibran.

Este una dintre marile personalități din Liban și memoria sa este păstrată astfel în întreaga lume.

Parcul este loc de joacă pentru copii și loc de relaxare pentru adulți.

Khalil Gibran s-a născut în Bsharri, în 1883, într-o famile creștină. Atunci când a împlinit vârsta de 11 ani a emigrat împreună cu părinții în Statele Unite. Nu și-a uitat însă niciodată locurile natale și a militat, în întreaga sa activitate, pentru îndeplinirea idealului emancipării statelor arabe de sub dominația otomană.

Cei care vor să-l descopere pe Khalil Gibran  trebuie să știe că o parte din creațiile sale literare au fost traduse și în limba română. Sunt mulți români care se regăsesc în opere precum ”Poeme. Profetul. Grădina profetului”, ”Iisus, Fiul Omului”, ”Aripi frânte” sau ”Darul iubirii”.

Parcul din București îi poartă numele din 2006 și a fost denumit astfel la propunerea Ambasadei Republicii Liban la București, care și-a dorit ca și Capitala României să aibă un spațiu dedicat memoriei personalității uriașe a lui Khalil Gibran.

Parcul întregește un tablou cosmopolit și exotic pentru acest colț de oraș, în care, prin rezonanța denumirilor arterelor și a spațiului de recreere, își dau întâlnire: Balcanii (Strada Atena), Orientul Apropiat (Strada Ankara și libanezul Khalil Gibran) și Magreb-ul (Strada Rabat) cu îndepărtata Americă Latină (Strada Venezuela).

Autor: Ștefania Enache
Foto: Corina Gheorghe