Mixul arhitectonic din zonă întărește nota de mister a Străzii Roma.

Profităm de blândețea iernii și ne reluăm plimbările prin cartierul cu străzi cu nume de capitale și de țări. Dacă până acum am folosit Piața Victoriei sau Bulevardul Aviatorilor ca reper sau punct de plecare, de data aceasta venim cu un traseu ușor modificat.

Și pentru a ajunge pe Strada Roma vom porni din Piața Charles de Gaulle, un spațiu generos, un imens sens giratoriu la răscrucea unor mari bulevarde. Ne vom plimba pe Calea Dorobanți, una dintre zonele exclusiviste ale Capitalei, cu trotuare spațioase și sensuri rutiere separate de o generoasă „bandă verde”. Astfel vom avea ocazia de a admira clădirile elegante din zonă, multe dintre ele fiind încadrate în categoria monumentelor istorice. Vom învinge tentația de a intra în magazinele cu vitrine fabuloase sau de a ne delecta cu o băutură caldă la una dintre multele cafenele de pe Calea Dorobanți și vom merge spre Roma.

În drumul nostru, vom avea ocazia ca, vis a vis de sediul Televiziunii Române, să admirăm o operă semnată de sculptorul Mihai Buculei: statuia lui Simon Bolivar.

Spre Roma

Parcul dedicat sculptorului Constantin Brâncuși.

De la Televiziunea Română, vom ajunge imediat în Piața Dorobanți, acolo unde, într-un semicerc se deschide în fața turistului un parc dedicat sculptorului Constantin Brâncuși.

Radial, de la acest părculeț, se desprind străzile Andrei Mureșanu, Sofia, Paris și… Roma.

Strada Roma are un capăt în Piața Dorobanți, intersectează străzile Haga, Washington, Berna, Oslo și Tokio, iar un alt capăt întâlnește Bulevardul Iancu de Hunedoara, într-un punct de intersecție în care ajunge și Strada Căderea Bastiliei. De altfel, Strada Căderea Bastiliei continuă, până în Piața Romană, linia desenată de Strada Roma. În acest mod se face legătura între două repere importante ale orașului.

Dar să ne oprim pe Strada Roma, un loc ce pare rupt dintr-o lume misterioasă și plină de romantism. În ciuda iernii care a dezbrăcat copacii de frunzișul des, Strada Roma ne încântă prin imobilele sale, multe dintre ele monumente istorice. Casele de aici au curți cochete, înnobilate cu vegetație abundentă și cu arbori înalți care, pe timpul verii, își împletesc coronamentul formând un fel de acoperiș.

Îi descoperim pe Horia Creangă, Tiberiu Niga și Ion D. Berindey

„Imobilul Nedioglu” poartă semnătura arhitectului Horia Creangă.

De cum pășim pe Strada Roma, din Piața Dorobanți, avem ocazia ca la numărul 63 să descoperim un imobil robust cu trei etaje, construit prin anii 1935-1936. Impresionanta clădire este cunoscută sub numele „Imobilul Nedioglu” și a fost construită după planurile arhitectului Horia Creangă.

Descoperind această construcție, putem vedea „pe viu” stilul unuia dintre marii arhitecți ai României. Horia Creangă este considerat promotorul modernismului în arhitectura românească. Creator de școală, Creangă propune un modernism echilibrat care valorifică și adapteză soluțiile tradiționale din arhitectură, considerând că formele simple, pe care le utilizează la construcțiile sale, se regăsesc și în vechea artă populară românească.

Peste stradă de acest imobil, se găsește clădirea unei școli, iar gardul separator al curții și cel al terenului de sport acoperă o bună distanță pe partea cu numere cu soț.

La numărul 48, imobilul, tot monument istoric, este în reconstrucție. În mod sigur, la vară, vom putea admira aici o cochetă casă cu elemete art – deco.

Nota de mister care domină Roma este întărită atât de mixul arhitectornic (preponderent neoromânesc alternat cu cel neoclasic și mediteranean), cât și de ramificațiile străzii. Astfel, în dreptul numerelor 41, 43-45 și 47, clădirile neoromânești formează mici intrânduri, ca niște piațete, pentru a permite accesul la alte case cu numere dublate. De asemenea, mergând în continuare pe Roma, în dreptul numărului 17, descoperim Intrarea Roma, o straduță cu câteva clădiri în stil mediteranean.

Roma este o stradă bogată în imobile care poartă semnătura unor arhitecți cunoscuți, iar o plimbare prin acestă zonă reprezintă un adevărat privilegiu pentru turistul pasionat de acest domeniu.

Una dintre vile a fost realizată de arhitectul Tiberiu Niga.

Astfel, la numărul 35 admirăm o frumoasă vilă luminoasă, în stil neoromânesc, cu ferestre încadrate cu arce de zidărie dantelată. Imobilul a fost realizat de arhitectul Tiberiu Niga, un alt reprezentant de frunte al arhitecturii moderniste, autorul, printre altele, al ansamblului rezidențial din Piața Palatului. Și această vilă, ca și vecina ei de la numărul 37 sunt încadrate în categoria monumentelor istorice. Tot în categoria monumentelor istorice sunt încadrate imobilele de la numerele 28, 22, 20, 15, 14, 7.

La numărul 14, tronează o vilă neoromânească care a fost construită în anul 1923 de arhitectul Ion D. Berindey.

Numele acestui cunoscut arhitect este legat și de Palatul Gheorghe Grigore Cantacuzino (astăzi, Muzeul George Enescu) situat pe Calea Victoriei, Casa George G. Assan (astăzi, Casa Oamenilor de Ştiinţă) din Piaţa Lahovary.

Clădirea în care bucureștenii din Sectorul 1 își plăteau cândva taxele către stat.

Imobilul de la numărul 7 este unul arhicunoscut bucureștenilor, pentru că aici a fost cândva sediul Fiscului de sector. Clădirea încă mai poartă urmele acestei destinații pe frontispiciu.

Dar să lăsăm în urmă Roma și să pornim în căutarea unei alte străzi de poveste cu nume de capitală.

Autor: Ștefania Enache
Foto: Corina Gheorghe