Tehnica mozaicului este utilizată tot mai mult în lucrările care se fac la bisericile construite în ultimii ani.

Arta mozaicului este foarte veche. Ea s-a răspândit pe scară largă în lumea antică datorită grecilor care utilizau acest tip de ornament pentru a-și „îmbodobi” podelele. Ulterior, s-a extins și la pereți, dând naștere mozaicului bizantin pe care astăzi îl putem admira mai ales în biserici.

Icoanele făcute din sticlă de Murano de la Mănăstirea Cașin.

Bucureștiul are o serie de lăcașe de cult placate cu mozaic sau împodobite cu icoane realizate în acest stil. Deși tehnica mozaicului este mult mai scumpă decât pictura murală, de exemplu, este preferată în construcțiile bisericești noi datorită faptului că o astfel de lucrare poate rezista sute de ani fără a necesita nicio intervenție nouă.

Ne vom plimba și noi prin câteva dintre bisericile din București care se remarcă datorită operelor în mozaic pe care le includ. În acest mod vom putea descoperi frumusețea acestei forme de artă care necesită nu doar talent, ci și îndemânare și multă migală.

Mozaicuri din sticlă de Murano

Icoanele făcute din sticlă de Murano de la Mănăstirea Cașin.

Una dintre cele mai cunoscute biserici din București este Cașin, loc pe care mulți dintre noi îl știu și sub numele de „Mănăstirea Cașin”.

Chiar dacă este un lăcaș de cult „tânăr”, născut în anul 1935, fascinează prin frumusețea sa specială rezultată din măreția stilului bizantin care se îmbină perfect cu stilul muntenesc brâncovenesc. Edificiul, situat pe Bulevardul Mărăști foarte aproape de Arcul de Triumf, este un exemplu elocvent pentru stilul arhitectonic neoromânesc.

Albă la exterior, cu o siluetă suplă în formă de cruce, care se înalță către cer, Biserica Cașin se pune în valoare, în fața privitorului, prin intermediul mozaicului uriaș, de pe fațadă, care îi înfățișează pe ocrotitorii lăcașului, Sfinții Mihail și Gavril.

Operele realizate în tehnica mozaic dau unicitate lăcașului de cult.

Spectaculozitatea construcției este accentuată și de treptele înalte care trebuie parcurse pentru a intra în biserică, dar și de ușile de la intrare care sunt ornate cu basoreliefuri turnate în bronz, care îi reprezintă pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel şi pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil.

Uimitor este și interiorul bisericii, acolo unde dominante sunt mozaicurile realizate în totalitate din sticlă de Murano. Icoanele din mozaic îmbracă perfect bolțile și pereții altarului. Catapeteasma este placată cu marmură albă, contrastul de nuanțe dând naștere unui întreg rafinat, elegant.

Cele mai multe dintre lucrările în mozaic din interiorul Bisericii Cașin au fost realizate în anii comunismului.

Am menționat deja că Biserica Cașin este un lăcaș „tânăr” în peisajul Bucureștiului. La fel de „tinere” sunt și operele în mozaic pe care le putem admira aici.

Pentru cei care își amintesc de atitudinea comuniștilor față de religie, faptul că lăcașul de cult din Sectorul 1 al Capitalei a fost împodobit cu mozaic din sticlă de Murano, începând cu anii `70, reprezintă o mare surpriză.

Surpriza este cu atât mai mare, în condițiile în care, între anii 1956-1960, Mănăstirea Cașin a fost închisă de comuniști, iar arhiva i-a fost confiscată.

Mănăstirea Cașin ocupă un loc special în lumea Bucureștiului.

Cu toate acestea, clericii vremurilor de atunci au reușit redeschiderea bisericii. Mai mult, au putut efectua lucrări de reabilitare. Astfel că, între 1962-1977, s-au realizat lambriurile de marmură, cafasul şi icoanele din mozaic de pe catapeteasmă.

După 1989, s-au făcut noi intervenții pentru ca biserica să fie adusă la stadiul actual.

Icoane din mozaic

Și Mănăstirea Radu Vodă, biserică din vremea voievodului Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577), are câteva icoane din mozaic. Operele au fost realizate în cadrul acțiunilor de reabilitare a lăcașului de cult efectuate în ultimii ani.

Construcția a fost ridicată cu intenția de a deveni Mitropolie a Capitalei, dar, de-a lungul istoriei, a cunoscut o serie de evenimente dramatice care îi vor marca destinul.

Așa cum am menționat, construcția inițială a fost realizată în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea, dar la scurt timp după întemeierea sa, sub numele de Sfânta Treime, lăcașul cade în mâinile turcilor. Se întâmpla în 1595, atunci când vestitul Sinan Pașa transformă mănăstirea într-o fortăreață otomană. Armatele conduse de Mihai Viteazul îi obligă pe turci să se retragă, dar, în timp ce părăsesc zona, distrug tot ce le cade în mână. Mănăstirea este și ea una dintre victimele acestui dezastru făcut de otomani, fiind dărâmată până la temelie.

Reconstrucția sa are loc abia în 1614, în timpul domniilor lui Radu Mihnea. Voievodul poruncește ca lăcașul de cult să respecte arhitectura bisericii episcopale de la Curtea de Argeș. Singura diferență este că piatra a fost înlocuită cu cărămidă. În rest, este respectat planul triconc, cu turlă pe naos, cu un pronaos lărgit, acoperit cu trei turle dintre care cea principală se sprijină pe douăsprezece coloane, simbolizându-i pe cei doisprezece apostoli.

Deosebite sunt și icoanele lucrate în mozaic pe care le găsim atât la intrarea în mănăstire, cât și în interiorul acesteia. Diferite scene biblice sunt redate din îmbinarea meșteșugită a sticlei.

La fel ca și lucrările de la Mănăstirea Cașin și cele de la Radu Vodă au fost realizate tot în ultimii ani și reprezintă dorința clericilor de a pune în valoare monumentele istorice și de a se asigura că lucrările care sunt făcute vor rezista peste ani.

Lucrări din mozaic apar și la alte biserici din București. Cele mai multe dintre ele sunt construcții de dată recentă.

Putem aminti, în acest sens, Biserica „Acoperământul Maicii Domnului”- Titan, lăcaș de cult ridicat în anul 2001 sau Biserica „Sfântul Mare Mucenic Mercurie”, construită în 2003.

Mozaic unic în lumea ortodoxă

Și totuși, cea mai spectaculoasă lucrare realizată în tehnica mozaic este reprezentată de catapeteasma Catedralei Mântuirii Neamului.

Catapeteasma Catedralei Mântuirii Neamului a necesitat opt tone de mozaic.

Opera este unică în lumea ortodoxă, datorită dimensiunilor sale impresionante: 23 de metri lățime și 18 metri înălțime. Nu mai puțin de opt tone de mozaic au fost necesare pentru realizarea acestei veritabile „picturi”.

Daniel Codrescu, pictorul care a coordonat întreaga lucrare de realizare a catapeteasmei, a povestit că s-a optat pentru tehnica mozaicului deoarece durata de viață a Catedralei Naționale a fost calculată pe cel puțin 500 de ani. În aceste condiții s-a luat în calcul mozaicul, care este tehnica cea mai rezistentă în timp și care are anumite valențe estetice și liturgice, încadrându-se foarte bine într-un edificiu de asemenea dimensiuni.

Pictorul Daniel Codrescu este coordonatorul acestei lucrări.

De obicei, într-o catapeteasmă există patru icoane împărăteşti, aici avem șase, ceea ce ne-a ajutat să reprezentăm cele două hramuri, „Înălțarea Domnului” și „Sfântul Apostol Andrei”. În partea stângă, am aşezat icoanele Sfinţilor Nicolae și Ioan Botezătorul, doi dintre cei mai iubiţi sfinţi în spaţiul românesc. Tot ca o particularitate, în registrul sfinților apostoli avem reprezentată Sfânta Treime, care în acest caz ocupă locul Dreptului Judecător, care a fost mutat la icoana împărătească a Mântuitorului Iisus Hristos. Astfel, împreună cu icoana Maicii Domnului şi a Sfântului Ioan Botezătorul am simbolizat icoana Deisis. Sfânta Treime a fost aleasă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel tocmai în ideea de a sublinia citatul din Sfânta Scriptură care spune „Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh” (Matei 28, 19). Sfinții apostoli propovăduiesc învățătura Sfintei Treimi, fiind reprezentanții care botează neamurile. Având în vedere că această catedrală este un edificiu important al poporului român, această reprezentare se potrivește bine din punct de vedere iconografic și teologic”, a povestit, într-un interviu pentru Ziarul Lumina, Daniel Codrescu.

Materialele utilizate au fost aduse din străinătate, din Veneția și Murano.

Daniel Codrescu nu a lucrat singur la acestă operă, ci a avut o echipă formată din 40 de experți în tehnica mozaicului. Icoanele au fost lucrate în atelier, acolo unde s-a făcut premontarea lor, iar apoi au fost montate ]n situ în Catedrala Mântuirii Neamului.

Întreaga pictură care va îmbodobi interiorul Catedralei Mântuirii Neamului este realizată în totalitate în tehnica mozaic, punând astfel în valoare importanța pe care acest edificiu o are pentru țara noastră.

Autor: Ștefania Enache
Foto: Corina Gheorghe