În contextul pandemiei COVID-19, Asociația Unu și Unu vine în sprijinul femeilor gravide cu risc de naștere prematură, al părinților cu bebeluși prematuri sau îndelung spitalizați și al familiilor aflate în suferință după pierderea bebelușului, prin lansarea unui call-center dedicat (NeonaTEL), unde pot primi recomandări din partea unui medic neonatolog sau a unui psiholog/psihoterapeut și susținere morală din partea unui părinte de prematur.
NeonaTEL funcționează 7 zile pe săptămână, medicul neonatolog fiind disponibil de luni până vineri în intervalul 8:00-11:00, iar psihologul/psihoterapeutul și părintele de prematur de luni până duminică, în intervalul 8:00-20:00. Pentru a beneficia de servicii, părinții sau femeile gravide pot apela numărul 021.9980 (cu tarif normal, apelabil din orice rețea de telefonie fixă sau mobilă din România).
“În mod normal, pentru o familie cu nou-născuți prematuri sau îndelung spitalizați, perioada de adaptare la viața bebelușului în terapie intensivă neonatală este una foarte dificilă, plină de temeri și îngrijorări. După externare, se confruntă în continuare cu o perioadă de incertitudini până ce copilul reușește să se recupereze medical și să ajungă la nivelul de dezvoltare al unui bebeluș născut la termen. Printr-un carusel emoțional trec și femeile gravide care cunosc că au risc de naștere prematură. De aceea, cu atât mai mult este nevoie de noi în acest moment de stare de urgență, când accesul la îngrijire medicală este îngreunat, unii bebeluși au rămas în secțiile de terapie în timp ce mamele au fost externate sau își pot vedea mult mai rar bebelușii, iar medicii din prima linie trebuie să trateze cu prioritate pacienți ai căror viață este pusă în pericol”, a declarat Corina Croitoru, președintele Asociației Unu și Unu. “Ne dorim să ajutăm părinții, medicii și sistemul sanitar, punând la dispoziție acest call-center gratuit, un proiect pe care am reușit să îl lansăm în timp record”, a adăugat Corina Croitoru.
La nivel mondial, 1 din 10 copii se naște prematur. Potrivit datelor oficiale, în România se nasc prematur aproximativ 18 mii de copii, unii dezvoltând diverse dizabilități: surditate 3%; cecitate 8%; paralizie cerebrală 8-12%; retard mintal 14%. Până nu demult, speranța de viață a prematurilor era destul de redusă, dar, în prezent, datorită progreselor în medicină, prematurii care ajung după naștere într-o unitate de îngrijire intensivă supraviețuiesc și pot avea o calitate bună a vieții.
Niciun părinte nu este pregătit complet pentru stresul și emoțiile prin care va trece în timpul spitalizării prematurului. Acestea continuă și după externare, când, de unii singuri și fără sprijin în aceeași măsură din partea cadrelor medicale, încearcă să înțeleagă cum este să fii părinte și să integreze responsabilitatea acestui rol, să stabilescă o relație de atașament cu nou-născutul și să depășească temerile și îngrijorările. O mare parte dintre prematuri depind de o serie de intervenții și îngrijiri specializate și după externare.
O gamă largă de emoții și temeri legate de viața bebelușului și a sa întâmpină și o femeie gravidă, care știe că are riscul de naștere prematură. La toate acestea se adaugă îngrijorările specifice acestei perioade de strare de urgență, în care gravidele nu știu daca vor naște în maternitatea și cu doctorul care le-a urmărit sarcina, în timp ce lucrurile se pot schimba de la o zi la alta.
Din nefericire, există și cazuri de familii care se confruntă cu pierderea dureroasă a unui bebeluș, un moment care este depășit cu foarte mare greutate, mai ales în lipsa unui suport specializat.
