miercuri, august 17, 2022
spot_img
AcasăINFO ACTUALITATEMajestatea sa ARTA, regina de pe Calea Victoriei

Majestatea sa ARTA, regina de pe Calea Victoriei

Palatul Regal se pleacă astăzi în fața majestății sale ARTA. Regina de pe Calea Victoriei îi supune pe toți cei care vizitează Muzeul Național de Artă al României. Și o face firesc, fără prea mari eforturi, sprijinindu-se de imensitatea frumuseților pe care le expune privitorilor.

În prima miercuri din lună, intrarea la MNAR este liberă.

Este prima miercuri din lună, iar la Muzeul Național de Artă al României (MNAR) intrarea este liberă. În Curtea Palatului Regal sunt multe grupuri de vizitatori care, înainte de a porni „în cursă”, își stabilesc un traseu dorindu-și să poată vedea cât mai multe dintre exponatele din incinta muzeului.

Ne strecurăm și noi printre turiști și intrăm în Galeria de Artă Europeană, undeva în stânga, cum privim, din Calea Victoriei, înspre Palat. Acolo ne așteaptă muzeograful Georgiana Iacob, care ne-a promis un tur inedit în timpul căruia vom avea ocazia de a descoperi zece dintre cele mai impresionante exponate găzduite de acest muzeu.

Galeria de Artă Europeană

Și cum ne-am făcut intrarea prin Galeria de Artă Europeană, am hotărât să ne începem vizita chiar din acest loc.

Muzeograful Georgiana Iacob ne-a fost gazdă pe tot parcursul vizitei noastre.

Georgiana ne conduce prin sălile galeriei, menționând totodată că aici turiștii au ocazia de a viziona cea mai importantă colecție de acest fel de la noi din țară. „S-a plecat de la colecţia Regelui Carol I, căreia i s-au adăugat lucrări din alte colecții private, donații și achiziții”, punctează muzeograful.

Un adevărat paradis al artei, galeria include picturi și sculpturi care prezintă cronologic modul în care s-au dezvoltat principalele școli europene. Vizitatorul are șansa de a vedea „pe viu” lucrări de artă italiană, spaniolă, germană, franceză, olandeză și flamandă.

Georgiana ne mărturisește că, într-o asemenea imensitate de frumusețe în care regăsim capodopere de Rubens, Rembrandt, Claude Monet, Paul Signac sau Auguste Rodin, este greu de ales doar câteva lucrări pe care să le recomanzi vizitatorului.

Ne oprim totuși în fața unei capodopere ce poartă semnătura Domenico Veneziano. „Fecioara cu pruncul” reliefează extraordinar de bine spectaculozitatea Școlii Italiene. Pictura religioasă a fost realizată în secolul al XV-lea și o prezintă pe Maria așezată pe un tron, înconjurată de trandafiri. Simbolistica trandafirilor nu este una întâmplătoare, făcând trimitere la „hortus conclusus”( n.r.grădină închisă- în latină), simbol la virginității.

Experții care au analizat pictura au fost de părere că paleta de culori restrânsă indică faptul că opera este una dintre lucrările realizate de Domenico Veneziano în perioada sa de început. Cel mai probabil pictura a fost realizată în anii 1430-1435 și de aceea avem culori mai puțin luminoase decât în alte lucrări ale artistului”, explică Georgiana Iacob.

Dacă alegeți să vizitați Galeria de Artă Europeană este obligatoriu să vă opriți pentru câteva momente și în fața capodoperelor semnate El Greco ( n.r. numele sub care este cunoscut pictorul spaniol de origine greacă Doménikos Theotokópoulos).

Lucrările acestui artist: „Logodna Fecioarei”, „Adorația păstorilor” și „Martiriul Sfântului Mauriciu și al celor zece mii de tebani” sunt cele care reliefează cel mai bine, în cadrul galeriei, Școala Spaniolă. Este interesant cum fiecare dintre aceste trei tablouri ilustrează o anumită perioadă din creația El Greco.

În lucrarea „Adorația păstorilor” atrage atenția un detaliu mai puțin obișnuit: Pruncul Iisus este orientat spre Fecioară și nu spre privitori.

Muzeograful ne-a atras atenția asupra lucrării „Adorația păstorilor” despre care ne-a povestit că a făcut parte dintr-un ansamblu realizat de El Greco între 1596 şi 1600 pentru altarul principal al Colegiului Dona María de Aragón din Madrid. „Ansamblul, o monumentală structură arhitectonică, a cuprins șase picturi şi şase sculpturi. Artistul a gândit totul ca pe un discurs vizual pe tema Întrupării Fiului lui Dumnezeu. Picturile au fost dezmembrate la începutul secolului al XIX-lea, „Adorația păstorilor” este astăzi la noi, iar celelalte cinci picturi sunt în colecția Muzeului Prado din Madrid”, precizează gazda noastră.

În jurul anului 1893, Monet și Sisley au decis să studieze felul în care lumina reflectată de piatra catedralelor gotice din Rouen și Moret-sur-Loing se modifică în funcție de ora din zi și de anotimp.

Trecem într-o altă sală pentru a admira lucrările impresioniștilor din Școala Franceză. „Priviți cu atenție „Biserica din Moret iarna” realizată de Alfred Sisley spre sfârșitul vieții sale. Bucurați-vă, alături de pictor, de lumina reflectată de fațada vestitei catedrale gotice”, ne îndeamnă muzeograful.

Specialistul ne mai spune că pictura pe care o avem în față este una dintre cele aproximativ 20 de lucrări pe care Sisley le-a realizat pentru a surprinde schimbări uneori greu perceptibile.

Galeria de Artă Veche Românească deține un patrimoniu impresionant.

Galeria de Artă Veche Românească

Pentru cei pasionați de arta românească, MNAR propune Galeria Națională, unde se găsește una dintre cele mai complexe prezentări monografice a artei din Țările Române din secolul al XIV-lea până în prima jumătate a secolului al XIX-lea.

În Galeria de Artă Veche Românească, vizitatorul are ocazia să vadă în jur de 900 de icoane, fragmente de frescă, broderii, manuscrise, tipărituri, argintărie, podoabe, sculptură în lemn şi piatră precum și obiecte de ceramică. Multe dintre exponatele noastre sunt unice. Lucrările provin din toate provinciile și ilustrează modul în care s-a dat naștere unor forme artistice originale, construite pe un fond de tradiţie bizantină peste care s-au suprapus influenţe occidentale sau orientale”, nuanțează Georgiana.

Când pătrunzi în spațiile care adăpostesc lucrările acestei colecții, te copleșește un sentiment profund că ai ajuns într-o catedrală a artei.

Folosit ca văl de procesiune, epitaful este păstrat în bisericile de rit ortodox în altar, de unde este scos în timpul ritualurilor dinainte de Paşte.

În timpul vizitei noastre, muzeograful ne-a oprit în fața unei lucrări splendide- „Epitaful lui Silvan”, în care mătasea, firul de aur și cel de argint au brodat o imagine impresionantă care ni-l prezintă pe Iisus, întins pe piatra roşie din Efes, vegheat de Maica Domnului, aşezată la capul său, şi de Maria Magdalena. Cea din urmă dă impresia că își smulge părul din cap, copleșită de durere.

Călugării din atelierele Mănăstirii Neamț au brodat acest epitaf care reprezintă Plângerea lui Hristos. Scena centrală a tabloului este încadrată de cinci îngeri, în timp ce în colțuri sunt marcați în mod simbolic cei patru evanghelişti: Ioan (vulturul), Luca (taurul), Marcu (leul) şi Matei (îngerul).

Într-o sală alăturată, avem ocazia de a admira mai multe picturi murale. Dintre toate, se detașează „Doamna Roxanda”, care a ajuns în patrimoniul MNAR după ce restaurarea bisericii mănăstirii Curtea de Argeş, realizată la sfârşitul secolului XIX, a impus decaparea celor mai valoroase fragmente din ansamblul originar. „Această pictură ne-o arată pe fiica lui Neagoe Basarab, domnitorul Ţării Româneşti (1512-1521). Doamna Roxanda apărea în pictura bisericii mănăstirii Curtea de Argeş alături de soţul său, Radu de la Afumaţi (1521-1529). Este interesant de observat costumul, postura și gestica ei, fiind ilustrative pentru aspiraţiile, preocupările, gustul şi stilul de viaţă al domnitorilor Ţărilor Române care își asumaseră la acea vreme un rol important în Balcani. Coroana cu decorațiuni pe tâmplă de factură bizantină purtată de Roxanda a inspirat-o pe cea purtată de Regina Maria la încoronarea de la Alba-Iulia”, povestește muzeograful.

Spectaculozitatea lucrărilor expuse atinge un nivel maxim în momentul în care intrăm în sala care găzduiește „Iconostasul de la biserica Mănăstirii Cotroceni”. Când în fața ta se dezvăluie o asemenea frumusețe, uiți parcă să și respiri, fiind copleșit de somptuozitatea acestui exponat.

Iconostasul din biserica construită de domnitorul Şerban Cantacuzino (1678 – 1688) în primii ani de domnie.

Georgiana subliniază că atât structura, cât și temele icoanelor incluse în acest iconostas, respectă o tradiţie codificată în secolul al XVI-lea, prin care întregul sistem decorativ articulează sintetic istoria creştinismului. „Trebuie menționat că sculptura în relief plat, realizată de un atelier local, figurează arborele lui Ieseu sub forma viţei de vie care iese din coasta personajului culcat pe o parte. Astfel se face trimitere la descendenţa lui Iisus din casa regelui David. De asemenea, observăm că icoanele sunt organizate în trei registre suprapuse. Ele au fost pictate de Constantinos, meşter format în ambianţa picturii greceşti post-bizantine. Roșul, albastrul și verdele domină pictura, cele trei culori fiind puse în valoare de fondul de aur”, detaliază muzeograful.

Galeria de Artă Românească Modernă 

Cei care vor să afle povestea artei românești de la mijlocul secolului al XIX-lea până spre sfârșitul anilor 1970, o pot face dacă vizitează Galeria de Artă Românească Modernă . Gazda noastră ne spune că selecțiile monografice ale unor maeștri precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu vin să pună în evidență legăturile strânse cu pictura franceză din epocă. Aici, iubitorii de artă au posibilitatea să-i descopere și pe Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza sau Ștefan Dimitrescu, dar și pe M.H. Maxy, Marcel Iancu și Victor Brauner.

Și cum MNAR deține un fond semnificativ de lucrări semnate de Nicolae Grigorescu, ne oprim în fața unuia dintre tablourile remarcabilului pictor.

Muzeul Național de Artă al României deține un fond semnificativ de lucrări de Nicolae Grigorescu.

Lucrarea „Țărancă franceză în vie” a fost realizată în perioada în care pictorul a călătorit foarte mult în Franța. În perioada 1876-1887, artistul a revenit adesea în Bretania, fiind fascinat de peisajele rurale și urbane. Prin intermediul acestui tablou descoperim un Grigorescu familiar nu doar cu practica picturii în aer liber deprinsă la Barbizon, ci și cu cea a impresioniștilor. „Artistul reconciliază cu naturalețe experiența modernității franceze cu bucuria apropierii pline de prospețime de natură și de natura umană”, subliniază gazda noastră.

Profesor la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, Dimitrie Paciurea este adeptul perfecțiunii tehnice.

În aceeași galerie îl descoperim pe Dimitrie Paciurea, care are expuse în muzeu mai multe lucrări. După cum se știe, artistul a fost bântuit, între 1926 şi 1928, de fantasme personale care i-au influențat opera și care au dat naștere „Himerelor”, un ciclu de lucrări ale căror titluri trimit la mitologii străvechi şi la simboluri primare.„Himera pământului, făptura monstruoasă rezultată din combinarea unor elemente din mitologia greacă și cea populară românească, are labe de leu și coada răsucită de reptilă, și un cap de femeie în locul tradiționalului cap de capră. Grumazul puternic şi corpul îndesat, lipit de piatră, sugerează imposibilitatea desprinderii de pământ.Observați modelajul lis și în egală măsură expresiv care contribuie la exaltarea valorilor simbolice ale temei”, explică Georgiana Iacob.

Victor Brauner a mărturisit în nenumărate rânduri că pictura sa are un caracter „autobiografic”.

Într-o altă sală îl întâlnim pe Victor Brauner, un alt reprezentant de seamă al culturii noastre, care s-a stabilit în Franța și care se bucură de recunoaștere internațională. Georgiana Iacob ne amintește că Victor Brauner este unul dintre adepții mișcării suprarealiste. Galeria MNAR găzduiește, printre altele, lucrarea „Dragonul”. De altfel, pentru creația lui Victor Brauner, dragonul este una dintre imaginile emblematice.

O vizită în cadrul Galeriei de Artă Modernă Românească nu este completă dacă nu admirăm și capodoperele semnate de Nicolae Tonitza.

Chiar cum treci pragul „Holului demnitarilor”, situat în stânga Galeriei Naționale, atenția îți este atrasă de două lucrări pandant de Nicolae Tonitza, aflate în partea opusă ușii de la intrare. „După cum vedeți, reprezintă grupuri de tinere femei pe un fundal de peisaj care trimite discret la „Coasta de Argint”, nume sub care era cunoscută în epocă zona din jurul Balcicului. Dincolo de peisajul care a împrumutat lucrărilor titlul generic, recunoaștem în lucrările lui Tonitza același mod de tratare a chipului feminin care l-a consacrat chiar dacă figurile au un aer ușor orientalizant. Între ele se desprinde Ali, băiețelul cu fes roșu imortalizat de Tonitza în nenumărate desene și schițe. Observați că personajele din prin plan își sprijină brațele de o margine albastră care dublează chenarul lucrărilor în partea de jos? Este un vechi truc, preluat de Tonitza de la maeștrii renascentiști pentru a sparge granița dintre spațiul pictural și cel al privitorului”, explică muzeograful.

MNAR se înscrie cu succes în galeria muzeelor internaționale.

Traseul parcurs de noi a avut scopul de a vă deschide apetitul pentru a vizita acest muzeu unic în spațiul românesc. Fără a exagera, trebuie să vă spun că Muzeul Național de Artă al României poate concura orice muzeu deschis în marile capitale ale lumii. Bogăția exponatelor, frumusețea și spectaculozitatea acestora, dar și modul în care au fost gândite galeriile și unicitatea sălilor care le găzduiesc, fac din acest muzeu un loc extraordinar.

Și nu puteți părăsi MNAR fără să vizitați și corpul central, acolo unde veți regăsi Sufrageria Regală, Scara Voievozilor și Sala Tronului, spații de rezonanță istorică, reprezentative pentru felul în care arăta palatul după refacerea din anii 1930. Dar despre aceste locuri vom vorbi într-un articol viitor.

Autor: Ștefania Enache
Foto: Corina Gheorghe
RECOMANDARE
- Advertisment -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE