La data de 23 decembrie a.c., după un an de întrerupere, Muzeul Judeţean Teleorman a reluat acordarea premiilor de excelenţă în cercetarea arheologică şi cea istorică.
Cele două premii anuale au fost instituite în anul 2012 şi poartă numele a două personalităţi teleormănene ce s-au făcut remarcate, în a doua parte a secolului trecut, în cercetarea arheologică şi istorică teleormăneană, Ioan Spiru şi Ion Moraru.
Premiile se acordă, în urma evaluării efectuate de către un juriu de specialitate, pentru lucrări ştiinţifice originale, redactate în limba română, ce au ca subiect arheologia şi istoria, materiale publicate în ultimii trei ani, se arată într-un comunicat media emis spre difuzare redacției INFO ANUNȚ.
Decernarea premiilor din cadrul celei de-a IX-a ediţii s-a făcut în sala „Auditorium”, cu un public restrâns, în condiţiile de restricţii sanitare impuse de pandemie. În deschiderea evenimentului invitaţii au primit urările grupului de elevi colindători reuniţi sub numele „Fluieraşii din Merişani” (com. Dobroteşti, jud. Teleorman).
Premiul „Ioan Spiru” pentru cercetare arheologică a fost acordat domnului Cristian Eduard Ștefan, autor al volumului „Cercetări interdisciplinare în aşezarea neolitică de la Milcovu din Deal (jud. Olt, România)”, volum finanţat de Muzeul Judeţean Argeş şi apărut la Editura Cetatea de Scaun din Târgovişte în anul 2021.
Cristian Eduard Ştefan este absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, promoţia 2001 iar din anul 2010 doctor în istorie în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române. Angajat al Institutului de Arheologie din anul 2002, în prezent – muzeograf IA în cadrul sectorului Muzeul Naţional de Antichităţi. Este arheolog expert şi expert înscris în Registrului Arheologilor din România şi expert în patrimoniu mobil, domeniu arheologie preistorică, acreditat de Ministerul Culturii. A participat la numeroase cercetări arheologice, unele dintre ele desfăşurate şi în judeţul Teleorman. Astfel, în anul 1999 a participat ca student la campania de cercetări de la Vităneşti „Măgurice”, iar în anii 2012 şi 2013 la cercetările arheologice preventive de pe traseul Variantei ocolitoare a municipiului Alexandria, respectiv din punctul numit „Pădurea Vedea”.
Este autorul a peste 70 de studii şi articole de specialitate apărute în publicaţii din ţară şi din străinătate. A publicat în anul 2010, în limba engleză, volumul „Tipuri de aşezări şi sisteme de îngrădire în cultura Gumelniţa”, în fapt teza sa de doctorat, volum pentru care a primit „Premiul Flaminiu Mârtzu” acordat în anul 2011 de Muzeul Judeţean Argeş.
Volumul premiat cuprinde rezultatele cercetărilor arheologice preventive de la Milcovu din Deal, jud. Olt, de pe traseul Drumului Expres Craiova-Slatina-Piteşti, efectuate în anul 2019. Situl cuprinde în principal complexe aparţinând culturilor neolitice Dudeşti şi Vădastra dar şi epocii bronzului, perioadei secolelor II-III d.Hr. şi epocii medievale târzii. Autorul prezintă într-o abordare complexă, pluridisciplinară, locuirile neolitice. Lucrarea se constituie ca un exemplu de bună practică în ceea ce priveşte o cercetare arheologică preventivă şi anume valorificarea ştiinţifică prin publicarea rezultatelor.
Premiul „Ion Moraru” pentru cercetare istorică a fost acordat domnului Paul Șchiopu, autor al volumelor „Scurte monografii ale unor localităţi din fostul raion Alexandria, regiunea Bucureşti”, „Scurte monografii ale unor localităţi din fostul raion Roşiorii de Vede, regiunea Bucureşti”, „Scurte monografii ale unor sate din fostul raion Turnu Măgurele, regiunea Bucureşti”, apărute în 2020 şi 2021.
Paul Șchiopu, de profesie economist, în prezent pensionar, este un pasionat al istorie locale, dovadă în acest sens constituind-o cele peste 30 de lucrări din domeniu. Este autorul monografiilor localităţilor Nanov, Ulmeni, Furculeşti, Urluiu, Broşteanca, Crângu, Secara, Dracea, Zlata şi Florica, la care se adaugă şi cele trei lucrări premiate. A abordat totodată şi istoria unor domenii specifice, cu referire la judeţul Teleorman: industrializarea cărnii, economia şi cultura grâului, bănci şi instituţii financiar-bancare, cooperaţia, târguri, bâlciuri, oboare şi pieţe, camera de agricultură, agricultura şi industria alimentară. În Anul Centenar 2018, a publicat două lucrări istorico-documentare în care prezintă pagubele suferite de locuitorii, instituţiile şi economia judeţului Teleorman sau cele cauzate bisericilor din judeţ în timpul ocupaţiei armatelor străine în perioada 1916-1918.
Volumele premiate valorifică fonduri documentare aflate la Biroul Judeţean Teleorman al Arhivelor Naţionale. Monografiile cuprinse în cele trei volume au fost iniţial realizate la comanda secţiilor de învăţământ şi cultură ale fostelor raioane Alexandria, Roşiorii de Vede şi Turnu Măgurele din regiunea Bucureşti în perioada anilor ’50-’60 ai secolului trecut. Monografiile redau transformările petrecute în satul teleormănean, fiind adevărate radiografii ale unei perioade istorice care nu poate fi astăzi ştearsă din trecutul acestor locuri şi trebuie acceptată cu plusurile şi minusurile ei.
Text și foto: Muzeul Județean Teleorman
