Continuăm turul de prezentare a rețelei medicale de care dispune Capitala României. Astăzi vom poposi într-un spital unic în peisajul țării noastre. Unicitatea îi este dată de istoria sa, istorie care se întinde pe mai bine de trei secole.
Pare un palat, dar este de fapt un spital. Una dintre cele mai spectaculoase clădiri din București adăpostește un spital care are în spate 316 ani de viață. Spitalul Colțea este cel mai „bătrân” spital din oraș, fiind funcțional din decembrie 1704.
Povestea Spitalului Clinic Colțea este de fapt povestea Bucureștiului din ultimele secole.
Spătarul Mihail Cantacuzino veghează și acum spitalul
Chiar în centrul Capitalei, pe Bulevardul I.C. Brătianu, la numărul 1, clădirea care adăpostește una dintre cele mai cunoscute unități medicale din oraș încântă, prin spectaculozitatea sa, ochiul privitorului care trece prin zonă.
Spătarul Mihail Cantacuzino, omul care a pus bazele acestui spital, te întâmpină mândru de la înălțimea soclului pe care sculptorul Karl Storck i-a urcat statuia, în anul 1869.
Storck și-a realizat opera din marmură de Carrara, dând astfel o valoare maximă celui care i-a fost „model”. Mai mult, artistul a pus în lucrarea sa toate caracteristicile pe care le-a simțit la personajul său special: mândrie, curaj, determinare.
Iar Spătarul Mihail Cantacuzino chiar a fost înzestrat cu toate aceste caracteristici, având în vedere că și-a dedicat viața și resursele pentru a înființa la București un spital.
Sursă de inspirație i-a fost „Ospedale di S. Lazzaro e Medicanti”, din Veneția, unitate care acum trei secole era una dintre cele mai moderne instituții medicale din lume. Și pornind de la modelul italian, Mihail Cantacuzino a dorit ca și Bucureștiul să aibă un așezământ similar în care bolnavii să primească îngrijire.
Inaugurarea Spitalului Colțea a avut loc 14 decembrie 1704, dar construcția a început în 1695.
Unitatea medicală a funcționat, așa cum a fost ridicată la ordinele Spătarului Cantacuzino, până în anul 1739, atunci când a căzut victimă unui incendiu devastator. Nu a fost însă sfârșitul acestei unități medicale.
Conștientizând importanța spitalului pentru întreaga regiune, Constantin Mavrocordat, domn la vremea respectivă al Țării Românești, a cerut refacerea întregului ansamblu. Instituția medicală a fost reconstruită în totalitate. În plus, s-au adăugat și corpuri noi la clădire astfel încât spitalul să poată avea secții mai multe.
Poate că vă întrebați de ce Spitalul Colțea nu poartă numele Spătarului Cantacuzino, cel care este considerat „părintele” acestei unități medicale. Răspunsul este simplu: terenul pe care Mihail Cantacuzino l-a folosit pentru a construi unitatea medicală i-a fost dăruit de Vornicul Colțea, iar în cinstea acestei donații s-a decis ca unitatea medicală să se numească Spitalul Colțea.
12 paturi pentru femei, 12 pentru bărbați
Spitalul Colțea a pornit cu 24 de paturi: 12 pentru femei și 12 pentru bărbați. Bolnavele erau îngrijite într-un corp de clădire, în timp ce bărbații beneficiau de un alt corp. Și personalul era împărțit pe sexe: infirmierele lucrau în pavilionul pentru femei, în timp ce infirmierii îi ajutau pe pacienții de sex masculin. Așa erau vremurile acelei epoci și trebuiau respectate niște reguli.
Chiar dacă la început a avut doar 24 de paturi, Spitalul Colțea a fost la înființarea sa una dintre cele mai moderne unități medicale din Europa. De fapt, a fost printre primele spitale construite, stând alături de „Charite” din Berlin și „Guy` Hospital” din Londra.
Etapă cu etapă, Spitalul Colțea s-a extins, numărul paturilor crescând de la un an la altul.
Unitatea medicală are astăzi 315 paturi: 78 dintre ele pentru Medicină internă, 55 pentru secția de Hematologie, 55 pentru Chirurgie generală, 30 pentru Oncologie medicală, 34 pentru Radioterapie, 48 pentru O.R.L. și 15 pentru A.T.I.
Spitalul Clinic Colțea este una dintre cele mai moderne instituții medicale din București. Chiar dacă funcționează într-o clădire de acum 300 de ani, unitatea beneficiază de dotări de ultimă generație și le oferă pacienților tratamente susținute de cele mai noi tehnologii din domeniu.
Spitalul nu-i ajută doar pe pacienții din București, bolnavii din provincie având posibilitatea de a se interna aici pentru a primi tratamente de radioterapie.
Datorită istoriei sale îndelungate, dar și datorită performanțelor deosebite, Spitalul Colțea este considerat leagănul medicinii românești. Aici, a înființat Nicolae Kretzulescu, în 1842, prima școală de microchirurgie, fiind chiar prima școală de învățământ medical românesc. Tot aici, Carol Davila a pus bazele, între 1877-1878, a primei școli de surori medicale. De asemenea, de numele Spitalului Colțea se leagă înființarea primei farmacii cu circuit închis, dar și realizarea primei radiografii în România, la un an după descoperirea razelor X.
Autor: Ștefania Enache
Foto: Corina Gheorghe
