Anul acesta au fost înregistrați 343 de candidați, dintre care 251 de persoane și 92 de organizații. Acesta a fost cel mai așteptat premiu de până acum.
Premiul Nobel pentru Pace este acordat apărătorilor drepturilor omului din Ucraina, Rusia și Belarus. Video
Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat vineri, 7 octombrie 2022, avocatului pentru drepturile omului Ales Bialiatski din Belarus, organizației ruse pentru drepturile omului Memorial și organizației ucrainene pentru drepturile omului Centrul pentru Libertăți Civile, în ceea ce a fost unul dintre cele mai urmărite anunțuri din istoria recentă a premiului, în timp ce războiul face ravagii în Europa.
Comitetul a declarat că i-a ales pe cei trei laureați pentru că a dorit să îi onoreze pe campionii “drepturilor omului, democrației și coexistenței pașnice” din țările vecine Belarus, Rusia și Ucraina.
“Laureații Premiului pentru Pace reprezintă societatea civilă din țările lor de origine”, a declarat Berit Reiss-Andersen, președintele Comitetului Nobel norvegian. “Ei au promovat timp de mulți ani dreptul de a critica puterea și de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor.”
“Ei au depus un efort remarcabil pentru a documenta crimele de război, încălcările drepturilor omului și abuzurile de putere”, a adăugat ea.
BREAKING NEWS:
The Norwegian Nobel Committee has decided to award the 2022 #NobelPeacePrize to human rights advocate Ales Bialiatski from Belarus, the Russian human rights organisation Memorial and the Ukrainian human rights organisation Center for Civil Liberties. #NobelPrize pic.twitter.com/9YBdkJpDLU— The Nobel Prize (@NobelPrize) October 7, 2022
Centrul pentru libertăți civile din Ucraina s-a angajat în eforturile de identificare și documentare a dovezilor privind crimele de război rusești de când Rusia a invadat Ucraina în februarie, a declarat dna Reiss-Andersen, adăugând că grupul “joacă un rol de pionierat în vederea tragerii la răspundere a părților vinovate pentru crimele lor”.
Premiul Nobel pentru Pace a fost acordat unui număr de 137 de laureați de la înființarea sa în 1901. Este singurul Nobel care nu este decernat în Suedia.
În acest an, au existat 343 de candidați, dintre care 251 de persoane și 92 de organizații – al doilea cel mai mare număr de candidați din istorie, după cel din 2016. Printre cei care au dreptul de a nominaliza candidați se numără șefi de stat, laureați ai Premiului pentru Pace, profesori universitari și legislatori din întreaga lume.
Deși nu a existat un favorit clar pentru premiul din acest an, printre numele care au atras atenția se numără președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky; Aleksei A. Navalny, un disident rus încarcerat; Svetlana Tikhanovskaya, un politician de opoziție din Belarus; Organizația Mondială a Sănătății; și Curtea Internațională de Justiție.
Președintele Zelensky era favoritul caselor de pariuri. Iar liderul de la Kremlin Putin a câștigat anterior acest premiu.
Anul trecut, premiul pentru pace a fost împărțit de doi jurnaliști, Maria Ressa și Dmitri A. Muratov, “pentru eforturile lor de a proteja libertatea de exprimare, care este o condiție prealabilă pentru democrație și pace durabilă”, a declarat comitetul Nobel. Ei au fost primii care au primit premiul pentru activitatea în domeniul jurnalismului de la pacifistul german Carl von Ossietzky, în 1935.
Jurnalista Ressa, cofondatoare a platformei de știri online Rappler, a fost aproape împiedicată să participe la eveniment din cauza unor procese judiciare intentate împotriva sa în Filipine, țara sa natală. Dl Muratov, redactor-șef al ziarului Novaya Gazeta, a fost descris ca fiind unul dintre cei mai proeminenți apărători ai libertății de exprimare din Rusia.
După invazia Rusiei în Ucraina în acest an, Novaya Gazeta a fost nevoită să suspende publicarea pe fondul cenzurii crescânde a guvernului.
Distincția vine într-o zi notabilă pentru președintele Vladimir V. Putin și anume la cea de-a 70-a aniversare a sa, potrivit New York Times.
Editor: Filip Gheorghe
Foto: Disinfo