Să redescoperim naționalul din cultura națională! Unde, când, cum …
Sub deviza „Să redescoperim naționalul din cultura națională!”, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” în parteneriat cu Direcția Județeană Bacău a Arhivelor Naționale ale României și Colegiul Național de Artă „George Apostu” organizează luni, 15 ianuarie 2024, un simpozion dedicat Zilei Culturii Naționale.
Evenimentul va avea loc în Sala de conferințe a instituției muzeale organizatoare – sala A 13, începând cu ora 10.00.
Aflată la cea de-a XIV-a ediție (2011-2024), Ziua Culturii Naționale este o sărbătoare care ne invită să ne adunăm în jurul valorilor fundamentale ale națiunii române, ale spiritualității românești de ieri și de azi, un bun prilej pentru a ne bucura de colosala moștenire lăsată nouă de „omul deplin al culturii românești”, de a onora cum se cuvine limba română – cheia de boltă a identității noastre naționale și oglinda ce reflectă întreaga noastră experiență empirică – și de a-i cinsti pe toți cei care au avut generozitatea de a-și pune geniul creativ în slujba propriei lor națiuni.
Într-o zi dedicată celebrării Culturii Naționale, nimeni nu poate opera cu perspective reducționiste, nici măcar în numele lui Eminescu; din acest motiv, programul simpozionului propune participanților o schimbare a perspectivei tradiționale și o concentrare a atenției asupra personalităților locale care au contribuit la dezvoltarea culturii românești.
Bacăul omagiază pe …
În acest an, din Panteonul personalităților băcăuane am ales să-i omagiem pe Vasile Alecsandri și Vasile Pârvan – doi băcăuani care au marcat și au fundamentat prin opera lor cultura națională a României, băcăuani care au pus bazele teatrului românesc, bazele dramaturgiei naționale, fondatori și membri ai Academiei Române, creatori ai școlii naționale de arheologie, băcăuani care au pus bazele și au contribuit decisiv la consolidarea statului român modern.
Programul cuprinde două momente muzicale, ce vor evidenția atât vocea de aur a sopranei Andreea Simon, acompaniată la pian de prof. Leahu Antonela, cât și talentul remarcabil al elevei Daria Maria Popescu, coordonată de prof. Potop Lenuța, dar și prelegerile susținute de către invitații CMIA:
– universitarul Ioan Dănilă, Casa-muzeu „Vasile Alecsandri” – o certitudine;
– dr. Valentin Ioan – Vasile Alecsandri – in memoriam – în presa anilor Primului Război Mondial;
– prof. dr. Liviu Neagoe, Repere ale culturii, între național și european;
– conf. univ. dr. Nicoleta Popa Blanariu, Anacronisme, într-adevăr? Literatură națională și identitate culturală pe piața contemporană a ideilor;
– dr. Alin Sebastian Popa – Vasile Pârvan – părintele arheologiei românești.
Despre realitatea cotidiană românească
Realitatea cotidiană românească, națiunea română, statul român, toate sunt proiecții și creații ale culturii moderne de tip național; întreaga istorie modernă a României a fost concepută în redacțiile unor reviste ce au fundamentat națiunea și statul român – „Dacia literară”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Gândirea”, „Sămănătorul” și „Contemporanul”.
Astăzi, în contextul unei evidente ciocniri a civilizațiilor, în care sunt puse în joc valori identitare de natură politică, ideologică, economică și religioasă, este nevoie mai mult ca oricând să conștientizăm importanța domeniului cultural în definirea profilului nostru identitar și să discutăm deschis, în acest spațiu al „unității în diversitate”, despre cât de națională mai este/mai poate fi cultura națională a României astăzi; este obligatoriu să știm ce valori dorim să cultivăm și cărui spațiu de cultură și civilizație dorim să ne afiliem.
Concluzie
Cultura este astăzi cel mai important obiectiv al lumii occidentale, pentru că acolo se află rădăcinile noastre, propria noastră identitate, iar celebra întrebare cu răspuns inclus formulată de Churchill în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial devine tot mai actuală: „Atunci, dacă nu ne luptăm pentru cultură, pentru ce mai luptăm?”.
