Sântana-Cetatea Veche, una dintre cele mai mari fortificații ale epocii bronzului din Europa, este cunoscută publicului prin amplele săpături efectuate în ultimul timp.
”Săpăturile arheologice întreprinse la Cetatea Veche au dus la descoperirea uneia dintre cele mai importante civilizații preistorice europene, din păcate prea puțin cunoscută atât în rândul specialiștilor, cât mai ales a publicului larg”, declară Ionel Bulbuc, vicepreședintele Consiliului Județean Arad.
Cercetările arheologice au demarat încă din anul 2008 printr-o colaborare între Complexul Muzeal Arad (dr. Victor Sava), Academia Română prin Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca (dr. habil. Florin Gogâltan) și Universitatea din Bochum (prof. dr. Tobias Kienlin). Datorită rezultatelor importante obținute, au fost cooptate în cadrul proiectului nostru instituții partenere, ca de pildă Universitatea Goethe din Frankfurt (prof. dr. Rüdiger Krause) sau Muzeul Național al Banatului din Timișoara (dr. Dragoș Diaconescu).
Anul acesta săpăturile arheologice s-au desfășurat cu sprijinul Consiliului Județean Arad, Complexului Muzeal Arad, Primăriei Orașului Sântana și al Ministerului Culturii.
Prin dimensiunile sale (mai bine de 130 ha), bogăția artefactelor și studierea unor monumente din interiorul fortificației, vizibile în teren și astăzi, putem schița tumultoasa biografie a fortificației. Construcția acesteia își are începuturile în jurul anului 1500 a.Chr., iar spre 1350 a.Chr. întregul sit suferă o primă distrugere. Toate sistemele de fortificare și clădirile adăpostite în interior sunt reconstruite la foarte scurt timp și mai funcționează încă cca. 100 ani.
Cu siguranță că prosperitatea fără precedent a sitului a atras numeroși dușmani, în consecință dovezile arheologice sugerează că fortificația este asediată și distrusă în jurul anului 1250 a.Chr. Bogăția comunității poate fi cuantificată prin prezența numeroaselor artefacte din aur și bronz descoperite pe suprafața sitului.
Acestora li se adăugă mărgele de sticlă, importate din Egipt sau Mesopotamia, sau grafit din Boemia. Toate aceste artefacte importante denotă statutul social privilegiat al unor membrii ai comunității.
”Echipa noastră de cercetare se concentrează în prezent asupra a două monumente, care fac parte din ansamblul de clădiri de dimensiuni monumentale, alături de movilele funerare dispuse spre marginea fortificației Cetatea Veche de la Sântana”, declară Bogdan Blaga, directorul adjunct al Complexului Muzeal Arad.
Text oferit de Dr. Victor Sava, arheolog-expert, șef-serviciu Serviciul Cercetarea și valorificarea patrimoniului arheologic:
”Anul acesta unul dintre obiectivele săpăturilor îl reprezintă dezvelirea celei mai mari clădiri a epocii bronzului din afara lumii miceniene și troiene. Clădirea însumează o suprafață de aprox. 1700 m2, fiind construită din lemn și lut. Destinația specială este dovedită prin dimensiunile sale ciclopice, existența mai multor încăperi, dar și prin faptul că podeaua a fost decorată cu motive geometrice, colorate cu vopsea albă, neagră și roșie.
Dacă până în prezent cercetările noastre au fost dedicate dezvelirii lumii celor vii, începând cu anul acesta am dorit să integrăm proiectului și dimensiunea funerară a sitului. Pe latura sud-estică a fortificației au fost identificate trei movile funerare. Dintre acestea, cea din mijloc se desprinde prin dimensiunile sale (aproape 10000 m2).
Investigațiile geofizice ne-au arătat existența în interiorul acestei movile a unei structuri de formă, orientare și dimensiuni asemănătoare clădirii aflată deja în curs de dezvelire. Săpăturile arheologice din acest an au confirmat existența acestei structuri. Este vorba despre o construcție ridicată din lemn și lut, lungă de 44 m și lată de 18 m.
Prin faptul că această construcție se află în interiorul movilei și că a fost utilizată pentru un timp foarte scurt, considerăm că prezintă caracteristicile unei descoperiri cu caracter funerar aparte (casă mortuară). Identificarea unei construcții de dimensiuni nemaiîntâlnite în interiorul unei movile ne îndeamnă să continuăm cercetările pentru a elucida misterul”.
Din echipa arheologică au făcut parte:
- Habil. Florin Gogâltan (Institutul de Arheologie din Cluj-Napoca),
- Victor Sava (Complexul Muzeal Arad),
- Dragoș Diaconescu (Muzeul Naițional a Banatului Timișora),
prof. dr. Rüdiger Krause (Universitatea Goethe din Frankfurt),
- Alexandru Hegyi (Universitatea din Kyoto),
MA Cristian Ioan Cireap (Complexul Muzeal Arad),
Daniel Preda (Complexul Muzeal Arad),
MA Vlad Murgu, Andrei Mărincean, MA Oriana Dolog, Denis Mereuță, Mihnea Negoescu, Alexandru Micu, Alexandra Stache, Teodora Călin, alături de alți studenți.
Foto: Serviciul Cercetarea și valorificarea patrimoniului arheologic
Complexul Muzeal Arad
