Textul pe care Info Anunț îl redă în cele ce urmează aparține elevilor. Reprezentanții Consiliului Elevilor au trimis această scrisoare deschisă și redacției noastre spre publicare. Elevii au o voce și ea trebuie auzită. Noi redăm în scris, pe principiul că tot ”ce este scris rămâne”.
Scrisoarea elevilor
De patru zile, educația nu are un ministru cu puteri depline, care să se poată implica
activ în rezolvarea celor mai grave probleme cu care sistemul se confruntă în această
perioadă: implementarea reformei legislative aferente programului „România Educată”,
asigurarea resurselor bugetare necesare pentru a oferi gratuitatea pe transport pentru
elevii navetiști și, nu în ultimul rând, rezolvarea obstacolelor cauzate de criza energetică,
care pune sub semnul întrebării modul în care școlile vor funcționa în această iarnă.
Cu atât de multe probleme care așteaptă o rezolvare, instabilitatea politică este
ultimul lucru de care sistemul de învățământ românesc are nevoie. Orice zi în care
Ministerul Educației nu își reintră în ritmul normal de lucru este o zi pierdută, în care am
putea construi un viitor mai bun pentru elevii din România.
Cum să arate noul ministru român al educației
În acest sens, Consiliul Național al Elevilor a solicitat prim-ministrului și
președintelui României să trateze cu maximă responsabilitate situația în care ne aflăm și
să numească, în cel mai scurt timp posibil, un nou ministru, care să îndeplinească
următoarele criterii: să fie o persoană integră, ale cărei competențe profesionale să nu
poată fi puse în nicio secundă sub semnul întrebării, să fie o persoană cu o viziune bine
întipărită în minte despre modul în care sistemul de educație ar trebui să arate în viitor,
să fie o persoană care se poate menține departe de orice ingerințe politice care afectează
și acum învățământul, să fie o persoană care înțelege necesitatea implementării unei
reforme reale și curajoase în sistem și, nu în ultimul rând, să fie o persoană care înțelege
nevoia unui parteneriat solid cu cei mai importanți actori implicați în actul educațional:
elevi, profesori și părinți.
Prezentul document a fost elaborat de către reprezentanții elevilor pentru a sprijini
noul ministru, oricare ar fi acesta, în creionarea unei imagini clare despre nevoile
beneficiarilor direcți ai educației, iar respectarea lui este esențială pentru a crea un sistem
educațional cu adevărat centrat pe elev și pe nevoile acestuia.
Dezbaterile din educație au fost marcate, cu precădere în ultimul an, de proiectul
„România Educată”, inițiat de către Președintele României, Klaus Iohannis. Consiliul
Național al Elevilor a fost implicat în toate etapele proiectului și a adus constant propuneri
de îmbunătățire, în așa fel încât forma finală să vină cu soluții la problemele cu care se
confruntă elevii români.
Proiectul „România Educată” reprezintă cea mai bună oportunitate pentru a implementa reforme reale în învățământ, iar decidenții trebuie să își asume un calendar foarte clar de implementare a obiectivelor sale. Unul din obiectivele principale ale proiectului se referea la reformarea legislației din sistem, prin adoptarea unei noi Legi a educației.
În acest sens, Guvernul României, prin Ministerul Educației, a lansat în luna iulie proiectul Legii învățământului preuniversitar, în dezbatere publică. Prin urmare, Consiliul Național al Elevilor a transmis, pe cale oficială, un număr de 85 de amendamente asupra textului legislativ, care, odată implementate, ar putea reprezenta pași importanți către un sistem de educație centrat cu adevărat pe elev.
În ceea ce privește implementarea proiectului „România Educată”, Consiliul
Național al Elevilor crede că viitorul ministru al educației ar trebui să își fixeze următoarele
obiective:
• publicarea formei consolidate a proiectului Legii învățământului
preuniversitar;
• militarea pentru accelerarea procesului de adoptare a legislației primare și
a legislației subsecvente până cel târziu la începutul lunii mai 2022, astfel încât modificările ce intră în vigoare din septembrie 2023 să poată fi bine promovate;
• asumarea, în Guvern, a unui calendar foarte clar de implementare a
obietivelor proiectului „România Educată”;
• asigurarea unor măsuri de tranziție către noua lege.
Odată cu începerea noului an școlar, a fost redeschis subiectul transportului elevilor, care ne arată, din nou, consecințele pe care incoerența din măsurile adoptate de autorități în ultimii ani afectează sute de mii de elevi în fiecare an.
Actualul cadru legislativ nu rezolvă problematica transportului, ținând cont de
faptul că impune un sistem de decont în baza unor tarife maximale, nerespectate de
operatorii de transport și care are probleme majore care țin de modul de implementare.
În urmă cu o săptămână, Ministerul Educației a anunțat intenția de promovare a unui
proiect de ordonanță de urgență care introduce o sumă lunară forfetară pentru elevii
navetiști.
Conceptul a fost agreat de către Consiliul Elevilor, însă doar ca măsură de
compromis, până la momentul la care consiliile județene vor semna contractele de
delegare a gestiunii serviciului public cu operatorii de transport, așa cum de altfel prevede
legislația în vigoare.
În acest sens, elevii reprezentați fac viitorului ministru al educației următoarele
recomandări:
• promovarea conceptului de constituire a unui grup de lucru interministerial
responsabil de rezolvarea problematicii transportului elevilor, în care să fie
implicate toate ministerele de linie: Ministerul Educației, Ministerul
Finanțelor, Ministerul Dezvoltării și Ministerul Transporturilor;
• adoptarea proiectului de OUG privind implementarea alocației forfetare și a
metodologiei de acordare și decontare a sumelor aferente în cel mai scurt
timp posibil;
• asigurarea îndeplinirii obiectivului privind achiziționarea microbuzelor
școlare prin intermediul PNRR;
• militarea pentru introducerea, în bugetul de stat pentru anul 2023, a
sumelor necesare pentru subvenția operatorilor de transport;
Subfinanțarea cronică a învățământului din România este principala cauza pentru
multele obstacole care stau în calea îmbunătățirii calității actului educațional. Țara noastră
este, în continuare, în topul țărilor din Uniunea Europeană care alocă cel mai puțin pentru
sectorul de educație. Anul 2022 a adus pentru învățământul românesc puțin peste 2,2%
din PIB, dincolo de faptul că Legea educației naționale stabilește pragul minim de 6%, iar
media europeană se află la aproximativ 4,7%.
De la imposibilitatea elevilor din mediile defavorizate de a ajunge la cursuri,
salariile foarte mici ale cadrelor didactice și până la lipsa unei infrastructuri educaționale
moderne și adaptate nevoilor elevilor, subfinanțarea contribuie semnificativ la
accentuarea problemelor sistemice. Singurul mod prin care statul poate contribui activ la
creșterea calității educației din România este să facem investiții sustenabile în sistem, în
joc fiind viitorul a milioane de copii.
În ceea ce privește finanțarea învățământului, elevii reprezentanți formulează
următoarele recomandări pentru noul ministru al educației:
• constituirea, de urgență, a noului Consiliu Național pentru Finanțarea
Învățământului Preuniversitar (CNFIP) și organizarea unei întâlniri a acestui
for, în vederea stabilirii unui nou cost standard per elev, adaptat la nevoile
actuale ale sistemului, diferențiat pe mai mulți coeficienți care să țină cont
de mediul din care provine elevul, de situația socio-economică a acestuia,
riscul de abandon școlar din comunitate etc.;
• realizarea unei analize a necesarului bugetar minim în sistemul de
învățământ, care să cuprindă toate cheltuielile elevilor și unităților de
învățământ, pe modelul coșului minim de consum pentru un trai decent;
• creșterea procentului din Produsul Intern Brut alocat segmentului de
educație în anul 2023 cu cel puțin 1%, pentru a adapta eforturile la noua
Ultimii ani au făcut ca reforma curriculară să devină un adevărat măr al discordiei
al dezbaterii din educație. De-a lungul timpului, majoritatea miniștrilor educației și-au
propus implementarea unei reforme curriculare, însă niciunul dintre aceștia nu a reușit să
finalizeze un set de planuri-cadru noi, care să aducă cu adevărat o reformă curajoasă și
care să pună accentul pe elev și pe nevoile acestuia.
Chiar dacă planurile-cadru pentru învățământul gimnazial au fost modificate în așa
fel încât să facă tranziția către un sistem de predare-evaluare axat pe competențe, ele nu
au fost corelate și cu situația de fapt din liceu. Astfel, elevii care finalizează acum cursurile
învățământului gimnazial și care au avut un parcurs educațional substanțial modificat vor
ajunge să studieze, la liceu, după un set de planuri-cadru aprobate în anul 2009. Venirea
unui nou ministru reprezintă oportunitatea perfectă pentru reformarea reală a planurilorcadru pentru toți elevii.
Recomandările Consiliului Național al Elevilor pentru noul ministru al
educației:
• introducerea curriculumului la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ),
care să fie ales în mod real de elev, în funcție de obiectivele sale
educaționale;
• asumarea introducerii unei ponderi mai mari a CDEOȘ în noile planuri-cadru,
cu precădere în ciclul superior al liceului;
• promovarea dreptului elevilor de a alege, astfel încât elevii să își dezvolte
abilitățile de autocunoaștere; dezvoltarea serviciilor de consiliere și
orientare școlară și vocațională
• adoptarea noului set de planuri-cadru până la începutul anului 2023, astfel
încât el tranziția să înceapă din anul școlar 2023-2024 și să fie una care să
nu creeze obstacole de orice fel;
• constituirea comisiei pentru validarea planurilor-cadru;
• corelarea noilor planuri-cadru cu un set de competențe de bază, care să
reflecte profilul absolventului;
Odată cu reforma arhitecturii curriculare, este nevoie și de modificarea sistemului
de evaluare folosit în învățământul românesc, astfel încât acesta să fie axat pe evaluarea
de competențe mai de grabă decât pe evaluarea cunoștințelor.
Pandemia a făcut ca problemele cu care sistemul de evaluare se confruntă să se
nuanțeze, actualele instrumente nemaiputând fi considerate obiective și relevante în
contextul actual.
Consiliul Național al Elevilor a solicitat Ministerului Educației reformarea
întru totul a sistemului de evaluare a rezultatelor învățării, pentru a elimina mentalitatea
conform căreia rezultatul scris al unei evaluări este singurul care contează, mentalitate
care se propagă din ce în ce mai des atât în rândul elevilor, cât și în rândul profesorilor și
al părinților. Învestirea în funcție a unui nou ministru reprezintă oportunitatea perfectă
pentru a conștientiza, la nivel de sistem, faptul că evaluarea este un proces de învățare
și trebuie tratat ca atare.
În acest sens, Consiliul Elevilor formulează următoarele recomandări
pentru viitorul ministru al educației:
• redactarea unui ghid metodologic pentru elaborarea planurilor
individualizate de învățare, care au devenit obligatorii conform noului
ROFUIP și proiectului Legii învățământului preuniversitar;
• susținerea unor evaluări standardizate transdisciplinare la începutul și
sfârșitul anului școlar, prin care să se evalueze gradul de alfabetizare
funcțională și gradul de deprindere al competențelor-cheie;
• implementarea unor programe de formare inițială și continuă a cadrelor
didactice, prin care să se pună accent pe modul de utilizare al unor
instrumente de evaluare moderne, axate pe evaluarea competențelor;
• stabilirea clară a unor standarde de învățare, a unor trepte de evoluție și a
unor descriptori de performanță.
Una din problemele stringente ale învățământului din România este inechitatea
care îl caracterizează. Conceptul de incluziune educațională este din ce în ce mai des
menționat în documentele de politică publică și în actele normative, însă realitatea din
teren este una cu totul diferită: de la diferențele imense dintre urban și rural și până la
oportunitățile reduse de învățare pentru elevii cu statut socio-economic dezavantajat,
inechitatea conduce la creșterea accelerată a ratei abandonului școlar din România.
Deși majoritatea celor implicați în educație au constat faptul că este nevoie de
reformarea sistemului de învățământ, astfel încât acesta să pună mai mult accent pe
echitate și incluziune, mai de grabă decât pe elite, guvernanții au întârziat să apară cu
soluții sustenabile. De aceea, schimbarea conducerii Ministerului Educației reprezintă o
oportunitate perfectă pentru a readuce pe tapet problema lipsei incluziunii școlare și
pentru a construi politici publice de impact care să aducă un plus de echitate în școlile
românești.
În acest sens, Consiliul Național al Elevilor formulează următoarele
recomandări pentru noul ministru al educației:
• recapacitarea Comisiei Naționale pentru Desegregare și Incluziune
Educațională (CNDIE) și organizarea unei întâlniri a acesteia pentru a
creiona un plan de acțiune cu privire la creșterea gradului de incluziune în
școli;
• asumarea principiului desegregării școlare ca principiu care să guverneze
învățământul preuniversitar;
• dotarea școlilor cu infrastructură educațională incluzivă (rampe, grupuri
sanitare accesibile pentru persoane cu dizabilități, materiale didactice
adaptate pentru elevii cu deficiențe de auz/vedere etc.); creionarea unui
model de „școala prietenoasă cu toți copiii”;
• asumarea unui calendar pentru desființarea școlilor speciale și pentru
integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul de
masă;
• dezvoltarea programelor de formare inițială și continuă a cadrelor didactice,
astfel încât să se pună mult mai mult accent pe modul în care ar trebui
abordate subiectele legate de incluziune și combaterea discriminării, pe
model de lucru cu elevii cu CES;
• dezvoltarea programelor de consiliere școlară și asigurarea a cel puțin 1 oră
de consiliere/lună pentru fiecare elev;
• consolidarea comisiilor pentru prevenirea și eliminarea violenței, a faptelor
de corupție și discriminării în mediul școlar și pentru promovarea
interculturalității, astfel încât membrii acestei comisii să poată desfășura
activități menite să transforme mediul școlar din care fac parte într-unul
incluziv și prietenos cu elevii;
• scăderea normei consilierilor școlari, pentru a asigura eficiența în activitatea
desfășurată de către aceștia.
Editor: Elena Ștefan
Foto: pixabay
