joi, septembrie 29, 2022
spot_img
AcasăINFO ACTUALITATEZiua Internaţională a Femeii, în statistica României

Ziua Internaţională a Femeii, în statistica României

Cu prilejul acestei zile, Institutul Naţional de Statistică pune la dispoziţia mass-media o selecţie de date şi informaţii statistice:

  • Din cele 19201,7 mii persoane care la 1 ianuarie 2021 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României, 9814 mii sunt femei, reprezentând 51,1% din totalul populaţiei rezidente.
  • În mediul urban, ponderea femeilor este mai pronunţată decât în cel rural; peste 5406,3 de mii de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,5% din totalul populaţiei, în mediul rural ponderea populaţiei feminine fiind de 49,6%.
  • Populaţia feminină este mai “îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,3 ani:
  • vârsta medie naţională: 42,3 ani
  • vârsta medie feminină: 43,9 ani
  • vârsta medie masculină: 40,6 ani
  • Populaţia feminină are o pondere mai mare decât populaţia masculină în aproape toate judeţele, excepţie făcând judeţul Vaslui.
  • Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Brăila, iar cele mai scăzute în Iaşi şi Ilfov.
  • Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (50,8% din totalul femeilor de 65 ani şi peste).
  • Contingentul feminin fertil, format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani, număra 4196 mii persoane, potenţialele mame reprezentând, astfel, 42,8% din totalul populaţiei feminine rezidente în România la 1 ianuarie 2021.
  • În anul 2020 cele mai mari rate de fertilitate[1] (născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă,    15-49 ani, din populația rezidentă) s-au înregistrat în judeţele Vaslui (69,1‰), Suceava (62,5‰) şi Sălaj (58,8‰), iar cele mai scăzute în judeţele Gorj (34,7‰) şi Mehedinţi (34,6‰). Fertilitatea feminină la nivel de ţară a fost de 46,7 copii născuţi-vii la 1000 de femei de vârstă fertilă (15-49 ani).
  • În anul 2020 numărul de născuţi-vii[2] (cu reşedinţa obişnuită în România) a fost de 198302 copii, rezultând o rată a natalităţii[3] de 10,3 născuţi-vii la 1000 de locuitori. România se situează printre ţările cu o rată a natalităţii mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata natalităţii în UE-27[4] a fost în anul 2020 de 9,1 născuţi-vii la 1000 de locuitori.
  • Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2020, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 107 băieţi la 100 fete.
  • Faţă de anul 2019 în anul 2020, rata natalității a înregistrat o scădere, în mediul urban de la 10,6‰ (în anul 2019) la 10,4‰, dar a înregistrat o creștere în mediul rural de la 10,0‰ (în anul 2019) la 10,2‰. În anul 2020, rata de natalitate din mediul rural a fost inferioară celei din mediul urban continuând tendința înregistrată în ultimii ani.
  • În anul 2020 vârsta medie a mamei la naştere (28,9 ani) şi la prima naştere (27,8 ani) a fost în uşoară creştere faţă de anul precedent (28,8 ani şi respectiv 27,6 ani), menținându-se tendința de amânare a nașterii.
  • Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27,4 ani) comparativ cu cele din urban (30,1 ani). Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (29,3 ani în urban şi 25,5 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,8 ani în judeţul Călăraşi şi 30,7 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31,4 ani), iar cea mai scăzută în judeţul Călărasi (26,6 ani).
  • Comportamentul reproductiv al femeilor diferă în raport cu statutul lor ocupaţional. Deşi ponderea copiilor născuţi de către mame casnice (32,3% în anul 2020) se situează la un nivel destul de ridicat, se constată o scădere comparativ cu anul anterior (33,0% în anul 2019). Un procent de 51,6% născuţi-vii au avut mame salariate. În anul 2020, în mediul rural, 46,9% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 20,0% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice.
  • În anul 2020 ponderea născuţilor-vii de către femeile cu nivel superior de educaţie a scăzut ușor față de anul precedent,  28,7% dintre născuții-vii aveau mame cu studii superioare, mai puțin cu 1,7 puncte procentuale față de 2019, iar ponderea născuţilor-vii de către mamele cu nivel de educație mediu: profesional, liceal şi postliceal (35,9%) a crescut față de anul precedent cu 0,3 puncte procentuale.
  • Speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2020, a fost de 79,71 ani (80,55 ani în urban şi 78,62 ani în rural)
  • În anul 2020, rata nupţialităţii[5] a fost de 3,7 căsătorii la 1000 locuitori (5,8 căsătorii la 1000 locuitori în anul 2019). Din totalul de 81343 căsătorii[6], cele mai multe s-au oficiat în luna august (15014 căsătorii), iar cele mai puţine în luna aprilie (1274 căsătorii). România se situează printre ţările cu o nupţialitate mai ridicată decât media europeană, dacă avem în vedere că rata nupţialităţii în UE-27 a fost în anul 2019 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 4,3‰.
  • Vârsta medie la căsătorie în anul 2020 a crescut față de anul trecut atât la femei, cât şi la bărbați, vârsta medie la căsătorie fiind de 30,8 ani pentru femei (față de 30,6 ani în 2019) și de 34,0 ani pentru bărbați (față de 33,7 ani în 2019). Vârsta medie la prima căsătorie a fost, în anul 2020,  28,1 ani pentru femei (28,3 ani în 2019) și  31,4 ani pentru bărbaţi (31,6 ani în 2019).
  • În anul 2020, s-au înregistrat 22785 divorţuri[7], cu o rată a divorţialităţii[8] de 1,03 divorţuri la 1000 locuitori (1,36 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2019). Totuşi, nivelul divorţialităţii se menţine relativ scăzut comparativ cu alte ţări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorţialităţii în UE-27 a fost în anul 2019 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 1,8‰. Ponderea primului divorţ în numărul total al divorţurilor a fost de 93,7% pentru femei şi de 93,6% pentru bărbaţi. Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat se poate observa că femeile din grupa de vârstă 30-34 ani (18,5%) şi bărbaţii din grupa 40-44 ani (19,3%) au avut cea mai mare pondere. Vârsta medie la divorţ a fost de 40,0 ani pentru femei şi 43,6 ani pentru bărbaţi.
  • În ceea ce priveşte participarea populaţiei la activitatea economică, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2021, relevă faptul că populaţia ocupată era de 7791 mii persoane; dintre acestea, femeile reprezentau 41,9%.
  • Din analiza structurii populaţiei feminine ocupate pe grupe de ocupaţii reiese că:
  • 2,3% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori;
  • 24,0% au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate;
  • 8,0% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic;
  • 7,6% au avut statutul de funcţionari administrativi;
  • 27,0% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor;
  • 7,1% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit;
  • 8,8% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi;
  • 15,2% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.
  • În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 28,6% erau absolvente ale învăţământului superior, 5,8% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 44,9% au absolvit liceul, iar 11,1% şcoli profesionale şi de ucenici.
  • În anul 2021, 82,7% dintre femeile de 16-74 ani au folosit internetul în ultimele 3 luni.
  • Navigarea pe internet, în interes personal, are ca principal scop participarea la reţelele de socializare, 82,6% în totalul femeilor în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele 3 luni, fiind urmat de efectuarea apelurilor video sau vocale pe internet (77,7%), utilizarea mesageriei instant (65,0%), căutarea de informaţii despre sănătate (59,1%), citirea online a site-urilor de ṣtiri (55,5%) și trimiterea de e-mailuri (50,4%),

Observații

Rata de fertilitate a fost calculată prin raportatrea numărului de născuţi-vii ai căror mame aveau la data naşterii reşedinţa obişnuită în România la populaţia rezidentă feminină de 15-49 ani la 1 iulie 2020. Datele pentru anul 2021 vor fi disponibile în luna octombrie 2022.

Sunt incluşi numai născuţii-vii ai căror mame aveau reşedinţa obişnuită în România şi a căror naştere a fost înregistrată la Oficiile de Stare Civilă din România.

Rata natalităţii a fost calculată prin raportarea numărului de născuţi-vii ai căror mame aveau la data reşedinţa obişnuită în România la populaţia rezidentă la 1 iulie 2020. Datele pentru anul 2021 vor fi disponibile în luna octombrie 2022.

Rate provizorii

Rata nupţialităţii a fost calculată prin raportarea numărului de căsătorii la populaţia după domiciliu la 1 iulie 2020. Datele pentru anul 2021 vor fi disponibile la sfârșitul lunii mai 2022.

În numărul căsătoriilor sunt incluse căsătoriile persoanelor care aveau domiciliul în România şi căsătoriile persoanelor de cetăţenie română încheiate în străinătate şi înregistrate la Oficiile de Stare Civilă din România.

În numărul divorţurilor sunt incluse divorţurile persoanelor ale căror divorţuri s-au încheiat la judecătorii, oficii de stare civilă sau notariate, în conformitate cu Legea nr. 202/2010, precum şi divorţurile persoanelor de cetăţenie română care au divorţat în străinătate, transcrise în România.

Rata divorţialităţii a fost calculată prin raportarea numărului de divorţuri la populaţia după domiciliu la 1 iulie 2020. Datele pentru anul 2021 vor fi disponibile la sfârșitul lunii mai 2022.

Text: Institutul Naţional de Statistică

Foto: Pixabay

RECOMANDARE
- Advertisment -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE