Cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei, Institutul Naţional de Statistică (INS) pune la dispoziţia mass-media câteva informaţii statistice.
Populaţia României
- La 1 ianuarie 2021, populaţia rezidentă[1] a României a fost de 19201,7 mii locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 9814 mii persoane care reprezintă 51,1% din totalul populaţiei rezidente.
-
- Comparativ cu 1 ianuarie 2020, la 1 ianuarie 2021, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0‑14 ani) cu 4,4 mii persoane, ponderea acesteia reprezentând (15,8%) în totalul populației rezidente şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 18,9% la 19,3% (+43,2 mii persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 64,9% din total, în scădere cu 166 mii persoane faţă de începutul anului 2020. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani 45-49 ani, și 50-54 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 25-29 ani, 30-34 ani,35-39 ani, 40-44 ani, 55-59 ani și 60-64 ani.
- În mediul urban locuiesc 10296,4 mii persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (53,6%).
- La 1 ianuarie 2021, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,2% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuiește în municipii și orașe reprezentând 88,1% din populaţia totală a regiunii.
- În anul 2021, sporul natural[2] al populației rezidente a continuat să fie negativ (de -156,0 mii persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se și în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-32,3 mii persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-11,4 mii persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-24,0 mii persoane), Nord-Est (-21,5 mii persoane) şi Sud-Vest Oltenia (-19,6 mii persoane).
- Evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii și, implicit, a populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.
- O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populației rezidente a României, precum şi calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat sa crească, atingând nivelul de 42,3 ani la 1 ianuarie 2021. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin menținerea constantă a ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani concomitent cu creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică. Acesta a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 122,4 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2021).
[1] Conform precizărilor regulamentelor internaţionale: Regulamentul (UE) nr. 1260/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind statisiticile comunitare din domeniul demografiei; Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 205/2014 al Comisiei din 4 martie 2014 de stabilire a condiţiilor uniforme de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1260/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile demografice europene, în ceea ce priveşte defalcarea datelor, termenele şi revizuirile de date.
[2] Sunt incluşi numai născuţii-vii ai căror mame aveau, la data naşterii, reşedinţa obişnuită în România şi a căror naştere a fost înregistrată la oficiile de stare civilă din România, respectiv decesele persoanelor cu reşedinţa obişnuită în România, al căror deces a fost înregistrat la oficiile de stare civilă din România. Date semi-definitive.
Foto: pixabay
