Prima casă de artist de la noi din țară.

Turistul printre vestigii ne va conduce în universul a două personalități, care prin acțiunile lor au marcat istoria Bucureștiului. Descoperind locurile în care au creat, avem posibilitatea să ne construim o imagine despre modul în care au gândit, despre cum erau ei ca oameni, dar și despre epoca în care au trăit.

Universul pictorului Aman

Violoncelul la care Aman obișnuia să cânte atunci când nu picta.

Atunci când vizitezi o casă, dacă ai răbdarea de a asculta cu inima și de a înțelege cu mintea ceea ce îți transmite, poți afla multe despre cel care a construit-o.

Casele vechi din București sunt veritabile vestigii care ne vorbesc despre oamenii unor vremuri trecute, despre epoci apuse, dar și despre evoluția pe care a avut-o acest oraș.

Casa a fost construită în 1868 după planurile proprietarului.

Una dintre aceste case este cea care găzduiește Muzeul Theodor Aman. Construită în anul 1868, după proiectul realizat de artist, reședința în care cunoscutul pictor a trăit și a creat este de o frumusețe impresionantă.

Imediat ce ai pătruns în acest imobil, impresia este aceea că ești musafirul lui Aman, care din clipă în clipă poate apărea din una dintre încăperi și te poate invita la ceai. De altfel, chiar există a hologramă a pictorului care îi însoțește pe turiști în vizita pe care o fac în reședința muzeu.

Mobilierul casei a fost făcut de Aman.

Spiritul artistului se simte peste tot, nu doar în tablourile expuse. Se simte în mobilierul care îmbracă toate camerele și care a fost realizat chiar de către Aman. Se simte în picturile murale și vitraliile care decorează pereții și ferestrele. Se simte în modul în care este organizat muzeul. De altfel, acesta este unul dintre cele mai vechi muzee memoriale din România, fiind deschis pentru public încă din anul 1908.

Spre deosebire de alte case dedicate celor care le-au locuit, casa Aman chiar i-a aparținut în totalitate pictorului, el fiind cel care i-a gândit structura, decorația experioară și interioră, fiind cel care i-a stabilit rolul.

Casa a găzduit multe baluri la care participa și Regina Elisabeta.

Casa din Strada C.A. Rosetti, numărul 8 este prima casă de artist de la noi din țară, fiind construită astfel încât să-i permită pictorului să dispună de lumina necesară pentru a-și realiza creațiile.

Muzeul Theodor Aman este una dintre cele mai vechi case memoriale din România.

Cea mai impresionantă dintre încăperile imobilului este cea care a găzduit atelierul pictorul, în care regăsim și astăzi ustensilele de lucru ale artistului. Alături de șevaletul pe care Aman își fixa pânza, se poate observa violoncelul la care acesta obișnuia să cânte destul de des.

Casa redă într-un mod extraordinar personalitatea primului artist român cu studii la Paris.

Lumea lui Tattarescu

O altă personalitate a acelei epoci, pictorul Gheorghe Tattarescu, se prezintă lumii contemporane prin intermediul reședinței în care a trăit.

Casa Memorială Gheorghe Tattarescu se află pe Strada Domnița Anastasia, numărul 7. Imobilul construit la începutul secolului al XIX – lea a fost cumpărat de pictor în anul 1855 pentru 1.231 de galbeni.  Timp de patru decenii, artistul a trăit și a creat în această casă.

Dacă în cazul lui Aman, avem prima casă construită pentru un artist, în cazul lui Tattarescu discutăm despre singura reședință în formă de han care a reușit să reziste timpului.

În această clădire, cel care alături de Aman a întemeiat Școala de Arte Frumoase din București, a avut chiar un atelier în care elevii săi erau instruiți și puteau picta.

Aman și Tattarescu au pus bazele Școlii de Arte Frumoase din București.

Opere de pictură, grafică și artă decorativă, dar și obiecte care au aparținut artistului sau familiei acestuia sunt păstrate în casa monument istoric aflată aproape de Centrul Vechi al Capitalei.

Despre munca lui Tattarescu am vorbit deja, atunci când am prezentat câteva dintre bisericile din București pe care le-a pictat. El nu s-a remarcat doar prin operele religioase pe care le-a realizat. Tattarescu a lăsat moștenire o serie de alte lucrări valoroase. În afara icoanelor pe care le zugrăvea pe zidurile lăcașelor de cult, lui Gheorghe Tattarescu îi plăcea să realizeze portrete sau să picteze nuduri. Cel mai cunoscut portret al său este cel care îl înfățișează pe Nicolae Bălcescu.

Casa Memorială Gheorghe Tattarescu nu este deschisă publicului, dar povestea ei este una care merită spusă pentru ca oamenii să descopere cine a fost cu adevărat pictorul Gheorghe Tattarescu.

Turistul printre vestigii a ales să vă prezinte astăzi două case monument istoric din Capitală. În acest mod a încercat să vă determine să priviți o clădire dincolo de zidurile sale, să încercați să-i descoperiți istoria și să înțelegeți personalitatea celui care a locuit acolo.

Autor: Ștefania Enache
Foto: Corina Gheorghe